„Boierimea română cuprinde unele familii care își au obârșia în secolul al XIV‑lea, ele au evoluat în societatea noastră ocupând funcții până în epoca modernă, au importat principii liberale, s‑au școlit, și‑au făcut un profil social întemeiat pe o proprietate care le-a conferit putere. Unii dintre ei au mers mai departe, în pas cu vremea, și și-au adecvat modul de viață burghez – în sensul că au intrat în afaceri, în viața reală, încetând să mai fie simpli rentieri, de pildă Știrbei ori Bibescu. Familiile au rămas foarte apropiate de Occident, iar relațiile de rudenie sau de prietenie cu vesticii au fost remarcabile. Și, din acest punct de vedere, eu stărui să spun că nu am intrat în Europa în 2007, că nu un act juridic ne conferă acest statut european. Boierimea a avut precumpănitor mentalitate europeană prin contactul de mai bine de o sută de ani cu Europa.” GEORGETA FILITTI
„Printre temele de discuție se regăsesc formarea și rolul elitelor intelectuale românești în cursul unor proiecte succesive de modernizare a societății, dar și recuperarea lor – sau a ceea ce a mai rămas din ele – după «tăvălugul» comunist. Dialogul se construiește în jurul personalităților – bărbați și femei – care fac parte din aristocrația românească sau care descind din vechi familii de domnitori. Sunt atinse tangențial și teme referitoare la procesele modernizatoare prin care a trecut România pe parcursul secolelor trecute – perioada fanariotă, Unirea de la 1859, crearea statului național, monarhia, liberalismul, dictatura carlistă, stalinismul, democrația imperfectă postcomunistă –, precum și detalii legate de cochetăria personajelor care au populat epocile trecute, de capriciile și pasiunile lor.” SIMONA PREDA