Am o mare emotie la tiparirea acesteia. Teama mea e sa nu fi gresit prea mult desi m-am straduit din rasputeri sa judec fiecare situatie, asa cum imi imaginam ca ar fi facut-o el. Si totusi, daca a nu-si vedea cartile tiparite este cea mai mare nedreptate pentru un scriitor, urmatoarea nedreptate, aproape la fel de mare, este aceea de a nu putea decide asupra formulei, asupra corecturilor cartii, asupra formei finale. Artur Silvestri a avut parte de amandoua. Pacat, mare pacat!
Mariana Braescu Silvestri