Viata Pe Un Peron

In centrul cartilor lui Octavian Paler nu se afla nici sfantul, nici bruta absoluta, nici supraomul nietzschean, ci tocmai omul obisnuit, suma de calitati si defecte, patimi si slabiciuni, indoieli si angoase. Oricine se poate asadar proiecta sau regasi in paginile acestui roman. Fiindca pe peron nu este El, eroul exemplar iesit din seria biologica. Pe peron suntem noi. Gravitate fara morga; asumare si autoangajare; mize inalte si blestematele probleme insolubile ale individului si ale comunitatii; sensibilitate si constiinta; anxietate si aspiratie catre echilibru; fragilitatea eului si, ca forma de aparare, proiectarea intr-un camp anistoric al valorilor tari; o ideatie atat de bogata si de vie, cuprinsa in tipare de "inviolabilitate" sintactica...