În preajma acestor sărbători de primăvară, a apărut o nouă carte semnată de Gabriel Cheroiu: Viziunile Sfântului Eustațiu. După cum ne-a obișnuit autorul, aceasta reprezintă un corolar al experiențelor și trăirilor sale cu fior cinegetic, în adaos recent față de cele anterioare, deja cunoscute cititorilor lui fideli. Al paisprezecelea său volum, de maturitate absolută ca scriitor, continuă linia celui anterior, Vânătoare după vânătoare, în același stil alert, oarecum gazetăresc, parcă menit să consoneze cu fervoarea ritmului cotidian, inclusiv în devorarea emoției artistice.
Parcursul epic impresionează prin diversitatea sa. Ca într-o adevărată cavalcadă, scenele, pățaniile și meditațiile pe tema vânătorii se succed cu vivacitate, lăsând impresia că fiecare dintre ele solicită o mai îndelungată aplecare asupra subiectului, de data aceasta din partea cititorului, văzut ca partener de taifas, de zăbavă, ca în fața unui pocal cu vin bun, într-o cabană îmbătrânită și simplă, pierdută în sihăstriile muntelui. Poate că tocmai pe acest moment s-a bizuit scriitorul când a ales, pentru noua lui carte, rețeta multitudinii de scene al căror erou principal este însăși vânătoarea, pe meleagurile noastre, astăzi.
Radu V. MIJA