In pofida a ceea ce spun articolele de presa, ca autorii care scriu despre pandemie ar face-o pentru „speculatie financiara”, consideram ca afirmatia are un aer de superioritate. Cel mai probabil, exista un numar infim de scriitori care doresc sa fie mai vizibili in aceasta perioada si incearca sa profite de subiectul pandemiei. In cazul nostru, lucrurile nu stau asa. Grija pentru societate si destinul ei ne-a indreptatit sa lucram la un indrumar; un retetar gandit psiho-social, plecand de la comportamentele observate.
101 libertati in vremea pandemiei. Realitati psiho-socio-comportamentale ale romanilor se prezinta sub forma unor observatii si analize de teren. Aceste observatii le-am raportat la stiinta si psihanaliza, din dorinta de a oferi plus-valoare.
Ideea cartii a venit de la gandul ca populatia romaneasca trebuie/ar fi trebuit sa aiba acces la un Registru National al propriilor libertati intr-o astfel de perioada. Asa cum te duci la Registrul National al Infractorilor Sexuali si cauti ce ai nevoie, asa si in cazul libertatilor.
De-a lungul scrierii, libertatile au suferit transformari. Au fost scrise pe nerasuflate, in functie de elementele noastre creative. Unii ar numi-o inspiratie. Altii, originalitate. Rostul libertatilor s-a decis cand am identificat trei dimensiuni macro prin care ele ar putea fi valorificate de cititor, la nivel mental: psihologic, social si comportamental.
Cum am amintit, am analizat libertatile dintr-o dubla tripla perspectiva. Pe de-o parte, din perspectiva a trei dimensiuni: psihologica, sociala si comportamentala. Psihologica – pentru ca totul a trecut prin filtrele psihice ale fiecaruia. Social – pentru ca, inevitabil, omului nu-i este dat sa traiasca in izolare, iar comportamental, pentru ca prin modul in care am raspuns stimulilor interni (afectivi, emotionali) si a celor externi (interdictii prin ordonante militare, declaratii pe propria raspundere, purtatul mastilor si a manusilor etc.), am actionat sau reactionat. Practic, libertatile au fost analizate atat ca efect al unui mix de noi imprejurari, cat si ca posibilitatea unor alternative de a vedea viata.
Cunoasterea/observarea unei palete largi de comportamente, atitudini, stari care, explicate, deschid ochii cititorului a facut parte din obiectivele acestei carti. Ne-a interesat sa-i oferim cititorului posibilitatea de a reflecta asupra acestor libertati. Pandemia ne-a acutizat simturile si orice interzicere ne-a inflamat in spatiul psiho-social. La polul opus, dar si ca o continuitate, ideea unor libertati care sa dainuie in timp, indiferent de etapele pandemiei – pre-, in- si post- – a prins viata in momentul instalarii panicii, in urma aflarii despre primele ordonante militare. Simptomele psihologice, sociale si comportamentale din primele zile ale pandemiei au avut un rol maximal in decizia de a pune pe hartie sugestii de a trece mai usor peste ceea ce ar putea fi numit. Intr-un sens larg, cele 101 de libertati au o pretentie modesta de a tine loc acelui psihoterapeut bun care ne-ar fi ajutat sa trecem mai repede peste impasurile provocate de SARS-COV-2.
Recomandam lectura publicului larg, cat si iubitorilor si pasionatilor de psihologie, psihanaliza, sociologie, psihiatrie, drept; in general, celor proveniti ca formare din stiintele socio-umane, care doresc sa gaseasca raspunsuri si perspective.
Alin Les
Alin Leș este psiholog specializat în detecția comportamentului simulat și disimulat. Și-a finalizat doctoratul la Universitatea din București, unde a cercetat în premieră națională fantasmele sexuale ale populației normale și agresorilor sexuali condamnați pentru infracțiunea de viol. A absolvit programele masterale „Psihologie clinică și psihoterapie”, respectiv „Drept penal” la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Deține specializări postuniversitare în criminologie și științe criminale la Paris. Este licențiat în psihologie, științele educației și teologie. A scris 17 cărți de psihologie și criminologie, cât și numeroase articole despre rolul psihologiei și al criminologiei (psiho-criminologiei) în individualizarea calitativă a pedepsei. În cercetare, pune bazele științifice și validează Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale în populația normală – instrument psihologic cunoscut publicului larg ca CEFS. Își propune să introducă expertiza psiho-criminologică în Codul Penal, spațiu în care magistrații să
poată valorifica autentic elementele ce țin de individualizarea calitativă a unor pedepse, în mod special a celor legate de infracțiunile sexuale. În istoria psihologiei din România se evidențiază prin lansarea lucrării „Criminologie și psihologie criminologică. Delincvență, psihopatologie, criminalitate”, în 2014, la Academia Română.