Balada Iubirii de veci
În țara Singurătate
unde învinșii se strâng,
sunt continente sărate
de rânduri de vieți, care plâng,
- sunt morții ce morții și-i plâng
Astăzi și viața-mi se frânge
atinsă de sloiul stingher,
aisbergul mare de sânge
plutind peste ape în cer
- pulsând ca o stea în eter.
