Alta tara
5.0 / 10 (4 voturi)
NaN
Limba:
Romana
Data publicarii:
2017
Editura:
Nr. pagini:
416
Traducatori:
ISBN:
9789734725519
Dimensiuni: l: 13cm | H: 21cm

3900
Livrare în 24h! (a doua zi) În stoc
Livrare astăzi cu bicicleta.
Livrare în 24h! (a doua zi)

Preț valabil exclusiv online!
Împachetare cadou gratuită!
Transport gratuit peste 150 de lei.
Retur gratuit în 14 zile.
Ai întrebări? Contactează-ne!
Descriere

„Altă ţară este în primul rând critica lui Baldwin la adresa societăţii americane a vremii; este romanul unui expatriat (de culoare, gay, înainte de a deveni un scriitor stindard al mişcărilor sociale ale vremii), început la New York, pe când Baldwin avea 24 de ani, continuat în Franţa, unde şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii, şi finalizat în încă o altă ţară, la Istanbul. Povestea începe cu sinuciderea unui jazzman de culoare, traumatizat de ura lumii faţă de el şi de a lui faţă de ceilalţi şi de el însuşi, în urma căreia prietenii lui încearcă să proceseze ce s-a întâmplat şi să îşi continue vieţile. Personajele ajung să formeze patru cupluri, inclusiv un cuplu gay şi unul interrasial, dar până la sfârşitul cărţii niciunul nu rămâne neafectat. În acelaşi timp, jazzul, Bronxul, Greenwich Village, începuturile mişcării hippie sunt personaje discrete în romanul lui Baldwin, care pune în scenă complexitatea intersecţiilor dintre gen, sexualitate, rasă şi clasă socială, mult înainte ca asta să fie o temă importantă a activismului politic, rămânând în acelaşi timp artă, prin francheţea cu care explorează internalizarea dispreţului şi a prejudecăţilor.”

Ștefan Iancu

Extra Info
Altă țară e un roman în trei părți al lui James Baldwin, expat afroamerican gay și activist pentru drepturi civile în anii ‘60. Atât călătoriile lui Baldwin în Paris și Istanbul, cât și relația lui de dragoste-ură cu Statele Unite, sunt prezente în roman, scris în decursul a 14 ani și publicat în 1962. Cartea relatează încercările unui grup de prieteni din Greenwich Village, New York, de a se adapta la o lume fără Rufus Scott, un jazzman de culoare care se sinucide după o relație violentă cu o femeie albă sudistă. Altă Țară pătrunde cu multă sensibilitate în subiecte tabu pentru America anilor ‘60: relații inter-rasiale, homosexualitate, abuz sexual, segregare, sănătate mintală. Politicul și personalul se îmbină într-o narațiune onestă, dură, care scoate la înaintare anxietățile unor artiști în criza vârstei de mijloc. Mai multe detalii găsiți aici:
Recenzii și comentarii

Nota 4

de Alexandru Manole | 06/09/2016 15:44

Dublă expunere a fost gândită ca o combinație între un volum de proză scurtă și un album de pictură. Ideea este de a crea punți de legătură între breasla artiștilor și breasla scriitoricească, și de a dovedi publicului ce lucruri faine se pot face atunci când cele două lumi comunică. Însă chiar dacă ni se spune despre carte că ar fi rezultatul unui dialog, de fapt nu este întru-totul adevărat. Artiștii au furnizat imaginile, scriitorii le-au văzut și au scris texte inspirate de ele, dar doar atât. Artiștii nu au dus munca scriitorilor mai departe, deci cercul nu s-a închis. Asta nu se cheamă dialog, ci emisie-recepție. Dar în orice caz, problema nu este deloc asta. Partea cu adevărat proastă este că atât textele cât și imaginile lasă de dorit, și rămânem cu impresia că cele două scene culturale care fac subiectul cărții sunt terne și anchilozate. Și bineînțeles că nu este posibil ca fiecare povestire sau imagine să-ți fie pe plac, dar atunci când nu-ți place mai niciuna înseamnă că ai dat banii degeaba și cartea nu merită, nu-i așa? Singura contribuție reușită este cea a lui Mitoș Micleușanu. Povestirea lui are tot ce-i trebuie, este inventivă, super amuzantă, memorabilă. Paraschivescu și Nora Iuga reușesc să iasă în evidență, dar în sens negativ, prin faptul că displac în alt fel decât o fac ceilalți. Paraschivescu este genul de scriitor care, atunci când dă peste un comportament sau un gen de persoană care nu-i sunt familiare, tot ce știe să facă e să mustăcească. Nu caută să înțeleagă, și, ca urmare, nici să se înțeleagă. Îi lipsește simțul antropologic. Iar Nora Iuga, ei bine, dânsa este vizibil din altă generație, una mai bună decât a noastră, ce pune mare preț pe rafinament ideatic și pe milieuri. Ceilalți, toți o apă și-un pământ. Un Romanian New Wave plicticos și (a)fumat, ce funcționează pe bază de trăiri puternice și variate, dar obligatoriu amuțite și nostalgice. În ceea ce-i privește pe artiști, aș spune că treaba nu prea merge. Tara von Neudorf, de exemplu, are o lucrare complexă și originală, nu bulbuci metafizici (Grigorescu) sau fresce antisociale (Gorzo). Și cu toate acestea, în comparație cu povestirea lui Micleușanu, imaginea nu reușește să capteze și să fascineze. Textul ne vorbește, pe când imaginea tace. Dar, ei bine, eu nu fac parte din publicul-țintă al acestei cărți. Arta, se știe, se înțelege cumpărând-o.

Adaugă o recenzie
Trebuie să te autentifici pentru a adăuga comentarii/recenzii.