păduri vacante
apropiere apoi suprapunere
pieptănele de plastic al maestrului
prins de mult în banchiză
sub firmament
păduri virgine păduri vacante
redempțiunea picotind în coapse de nimfă
eram toate regnurile ne petreceam
cilii noștri își disputau selecția naturală
pe dibuite
furtuna zgâlțâia fălcile terrei
bezna se cimenta în carii
pe suprafața uscată a lacului
năpârleam de mătasea-morților
la sosire așteptam
depresurizarea suferinței strămoșilor
abluțiunea ne-ncrucișa
cu ultima suflare schimbam subiectul
Mihók Tamás (n. 1991, Oradea) este absolvent al filologiei orădene, specializarea română-engleză (2013) și masterand al aceleiași facultăți. Bursier timp de doi ani (ACBS respectiv Erasmus) la ELTE Budapesta.
Debut publicistic ca elev în revista Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea, Țara visurilor noastre.
Debut editorial odată cu publicarea volumului de poezii Șantier în rai (Ed.Tracus Arte, 2013). Prezent cu un grupaj de poeme și cu fragmente de proză în antologia Cercul literar de la Oradea (2012), coord. Marius Miheț, & inclus în diverse antologii de poezie română sau maghiară.
Traduceri beletristice din/în limba maghiară (Varró Dániel, Constantin Virgil Bănescu etc.).
Colaborări cu reviste & platforme literare: Familia, Poesis International, Itaca Dublin (pentru scurt timp redactor), Szőrös Kő (Slovacia), subcapitol.ro etc. Câștigător al premiului De-aș avea…, acordat de revista de cultură Familia (2014).