Vezi mai multeBucurestiul, alaturi de marile orase ale mapamondului, este unul dintre izvoarele culturale pe care istoria le-a descoperit si se inscrie in incercarea omenirii de a nu cadea in uitare sub uzura timpului. Cladirile simbol ale orasului, unele mai vii, altele mai amortite, sunt dovada acestei staruinte. Un oras frumos ramane frumos dincolo de orice anotimp pentru ca stie cum sa isi poarte vesmantul. Nuditatea lui completa trebuie evitata pentru a nu cadea intr-o abstractie seaca. Zambetul, privirea, tandretea si severitatea unui oras decurg natural din stilul arhitectonic ce-l locuieste.
Dupa diversitatea si amplasamentul formelor arhitecturale ce poarta aceste stiluri putem spune ca Bucurestiul are o personalitate bogata si usor schizoida. Istoria unui oras se confunda cu istoria celor care l-au fondat si celor care le-au urmat. Se confunda cu istoria cautarii lor insisi, istoria transpunerii spiritului omenesc in materialitatea si apropierea unei gradinii, a unei case, teatru, bulevard, etc. O scurta istorie a unui oras este un moment de reintalnire.