Operă de moralist? Literatură? Filozofie? Poate că cel mai corect ar fi să numim paginile Caietelor lui Cioran jurnalul condiţiei umane.
Operă de moralist? Literatură? Filozofie? Poate că cel mai corect ar fi să numim paginile Caietelor lui Cioran jurnalul condiţiei umane.
Lumea Sofiei este cartea de care m-am indragostit. Am citit aceasta carte cu atata entuziasm si dorinta de cunoastere! M-am simtit ca un copil care incepe sa exploreze lumea in care s-a nascut. Jostein Gaarder spune foarte frumos in primele pagini ale cartii: “Sigur ca toti oamenii au nevoie de hrana. Si de dragoste, si de afectiune. Dar mai este ceva de care noi toti avem nevoie: sa stim cine suntem si de ce traim.” In calatoria noastra spre cunoastere vom afla ce raspunsuri ne-au oferit istoria si marii ganditori la cele mai profunde intrebari ale omenirii. Sigur ca este nemaipomenit sa citesti aceasta carte cat esti adolescent dar cred ca si adultilor le-ar prinde bine sa faca un salt din cotidian, intr-o noua realitate. Pentru ca e foarte trist atunci cand lumea devine pentru noi o obisnuinta.
"Lumea Sofiei" este o carte deosebita. Scrisa intr-un stil usor accesibil si sub forma unor scrisori, ni se face cunostinta, atat noua cat si Sofiei, cu filosofia, de la inceputuri pana la modernisti. Sofia are 14 ani si sta mai mult cu mama ei, tatal fiind capitan de vas si lipsind adesea. Cea mai buna prietena a ei este Jorunn si isi da seama ce superficiala este dupa ce isi pune intrebarile trimise de profesorul necunoscut. Pornind de la intrebarea primordiala, "Cine esti tu?" se lanseaza intr-un curs de filosofie care starneste si curiozitatea adultilor (dar doar celor care nu au uitat sa fie copii si sa se mire de tot ce exista pe lume). Nu m-am despartit de ea desi am citit incet, digerand toata informatia si imaginandu-mi cum ar fi daca mai multe "materii" ar fi prezentate asa constructiv.
Jostein Gaarder creeaza un curs de filosofie, asezat metodic in ordine cronologica, de la presocratici pana la fondatorii ontologiei, fara expectenta unui demers stiintific. Este o carte plina de creativitate lasata sa zburde sloboda pe campiile (nu campii!) instruirii filosofice; o carte calda care aduce-n prim plan reatia dintre o fetita si tatal ei, pornind de la interogatia”cine esti tu?”. Gaarder se foloseste de stilul epistolar pentru predarea intelepciunii. Tatal Sofiei avea gradul de capitan pe un vas petrolier si era intr-o calatorie perpetua. Distantei (dintre tata si fiica) fie ea fizica sau uneori numai aparenta tatal ii da sens. Un bun didact, tatal intelege ca ludicitatea e cea mai frumoasa si eficienta metoda de invatare, si ce ar fi mai potrivit de invatat, in pragul adolescentei , decat rostul vietii? Asa ca Sofie zisa si Hilda, este provocata la o instructie esentiala. Invata despre esential. O carte excelent scrisa, densa in informatie, dar o densitate asezata-n matca elasticitatii, a exprimarii lejere, care straneste curiozitatea si interogatia importanta, si care aduce o multitudine de informatii excelent sintetizate care, pana la scrierea ei, ocupa tomuri intregi.
Lumea Sofiei sau romanul istoriei filosofiei intr-o varianta ideala pentru tineri si nu numai. Sofia, cea care da numele acestei carti este o fetita ca oricare alta. Merge la scoala, are prieteni, ii place sa se joace si iubeste animalele. Ce face aceasta carte sa fie difeita de restul? modalitatea usoara de a invata filozofie. Aceasta lectie incepe cu o intrebare: Cine esti tu? si continua cu un adevarat curs de filozofie. De la presocratici si pana la Freud, Darwin, Sartre toate conceptele si teoriile filozofice devine usor de inceles si de aplicat. Daca si scoala ne-ar oferi cursuri intr-o asemenea maniera...ce util ar fi!