„În interpretarea mea, Caliban nu îl reprezintă doar pe rebelul anticolonial a cărui luptă are încă ecouri în literatura caraibiană contemporană, ci este un simbol pentru proletariatul global și, mai specific, pentru corpul proletar ca teren și instrument al rezistenței împotriva logicii capitaliste. Mai important, figura vrăjitoarei, care rămâne în Furtuna într-un fundal îndepărtat, preia în volumul de față centrul scenei. Ea încorporează o lume de subiecte feminine pe care capitalismul trebuia să le distrugă: eretica, vindecătoarea, soția neascultătoare, femeia care îndrăznea să trăiască singură, femeia obeha, care a otrăvit mâncarea stăpânului și i-a instigat pe sclavi la revoltă.
Într-adevăr, lecția politică ce poate fi desprinsă din Caliban și vrăjitoarea e următoarea: capitalismul, ca sistem socio-economic, se angajează în mod necesar pe calea rasismului și sexismului. Capitalismul trebuie să justifice și să mitizeze contradicțiile încastrate în relațiile sale sociale: promisiunea libertății față de realitatea coerciției la scară largă și promisiunea prosperității față de realitatea sărăciei la scară largă. Și o face denigrând ”natura” celor pe care îi exploatează: femei, subiecți coloniali, descendenți ai sclavilor africani, imigranți dezrădăcinați de globalizare.
Silvia Federici
Profesoară universitară specializată în științe sociale, Silvia Federici este renumită pentru studiile sale interdisciplinare de filosofie, istorie și sociologie, ca și pentru activitatea de susținere a drepturilor omului, fiind, printre altele, fondatoare a organizației Committee for Academic Freedom in Africa (CAFA) și a proiectului Radical Philosophy Association, care se opune pedepsei cu moartea.
Activitatea ei militantă abordează teme de actualitate, precum implicațiile deciziilor adoptate de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, crizele umanitare și cele ecologice, consecințele descoperirilor din domeniul geneticii, toate semnalând îngrădiri sistematice ale sentimentului comunitar.