Amploarea sintezei poetice realizate de Liviu Franga, finețea conexiunilor întrețesute în vers și adâncimea cugetării ne determină să considerăm volumul de față și drept unul de înțelepciune – o matură meditație existențială, impresionantă, întâi și întâi, prin sinceritatea ce-o animă.
Poemele lui Liviu Franga, creatoare de atmosferă autentic grecească, nu numai prin ideatică, ci și prin nume și sonorități cizelate în acord cu o retorică de sorginte clasică, au uneori solemnitatea imnurilor lui Pindar, iar alteori transparența stenică a versurilor lui GeorgeCoșbuc, reputat și ca traducător.
Lăsăm cititorului plăcerea de a se delecta cu mulțimea de nuanțe a originalului și fundamentatului elogiu pe care distinsul profesor-poet s-a simțit dator să-l facă necuprinsului, vibrantului legatum grecesc.
Simona-Grazia DIMA
Divina, epica și tragica împletire a destinului oamenilor greci cu zeii lor, văzuți ca oameni, dar și ca nevăzuți olimpieni, i-a ajutat pe locuitorii și purtătorii milenari ai elenității să supraviețuiască.
Din țară a miturilor cu iz de portocal și de lămâi, antica Eladă a devenit moderna Grecia, perlă a Balcanilor și insulelor mediteraneene, dar și suspin rănit al lor, după căderea zidurilor de piatră ale împărăției (numite ”romane” la început) de răsărit. Îngenuncheată, vechea împărăție romano-bizantină n-a căzut niciodată în genunchi.
Ea este și va rămâne împărăția spiritului veșnic iscoditor și căutător, nemulțumit de știința verdictelor aparent definitive și irevocabile. O țară a duhului rătăcitor al minții, atâta timp cât omul, aflat dedesubtul zeului Cerului (Ouranos) și la bunul plac al zeului recent, al Banului (Nomisma, Chrima), are la îndemână cea mai nebiruită unealtă a libertății sale, garanția de nestrămutat a ei: gândirea minții, nous, pe limba strămoșilor din vechea Eladă.
Liviu FRANGA