See moreNădăjduiesc ca, și la cea de-a doua ediție (revăzută și adăugită), antologia de față să rămână tot o Carte din vis. S-ar exprima, în acest mod, nu doar dorința firească de continuitate, ci, îndeosebi, angajamentul autorului de a-și reconfirma, în fața propriei conștiințe și a virtualilor săi cititori, modul propriu de gândi și a scrie poezie.
Cu sau fără voia noastră, scriem toată viața o singură carte. O carte ca un copac ale cărui ramuri se ridică spre cer, dar care are rădăcinile în solul capricios, și greu de desțelenit, al visului. Suntem, altfel spus, părinții, urmașii și mărturisitorii propriilor iluzii, ezitări, strădanii și neputințe, arhitecții și zidarii unui claustru cu zăbrele de ceață. În chiliile lui, poruncile, limba, dicția, stilul, prozodia se pot modifica, dar rigorile visului rămân neschimbate. (VASILE IGNA)
Vasile Igna este poet, deși scrie și proză, om delicat și tăcut. Pare a se răsfrânge în el însuși. Nu se apără excesiv de ceilalți, dar nici nu se predă numaidecât. Sentimentele și le păstrează pentru cărți care alcătuiesc provincia lui de cărturar nostalgic nimerit din greșeală printre vietățile crude din lumea mare. Politicos, refractar prin structură la vulgaritate, discret fără exuberanță, va fi întotdeauna un om și un poet închis între petalele sufletului său ca într-un mare și roșu trandafir. (NICOLAE MANOLESCU, 1982)
Cu Vasile Igna pășim, e limpede, în perimetrul – inextricabil, sacru și profan – al poeziei: al celei dintre euforie și deznădejde, dintre alean și subite accese de resemnare, dintre surâs și ușoară compătimire, dintre înfrângerea sinei și contemplarea aprigă (cu angelică iubire ori nițel înveninat sarcasm) a lumii de afară. (N. STEINHARDT, 1987)
Visele lui Igna nu sunt, de fapt, nocturne, ci de soiul celor cu ochii deschiși, tratate atât de larg de Bachelard. Tehnic vorbind, ele sunt contemplații de peisaje (naturale sau muzeale) realizate printr-un descriptivism fantezist care transformă fotografia developată în miraj. Derulate cu voce „obiectivă”, peisajele – meditații ale lui Vasile Igna insinuează de-a dreptul cu delicatețe schije de angoasă în ceremonia descriptivă, făcând peisajele să vibreze în perspectiva unui lirism existențial panicat, în pofida calmului recitativ. Ceea ce vede el afară e, de fapt, ceea ce e înlăuntrul său. (AL. CISTELECAN, 2023)
Poezia lui Vasile Igna, cu încercări și reușite pe atâtea „clape” ale discursului liric, însă mereu dispusă să experimenteze, făcând să conviețuiască firescul cu livrescul, atinge astfel un punct de reper de două ori reprezentativ, pentru o operă ce se rotunjește convingător la vârsta înaltei maturități cu o marcă originală în peisajul nostru liric actual. (ION POP, 2024)
VASILE IGNA s-a născut la 4 martie 1944 în Ardusat, Maramureș. Este absolvent al Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1966). După un stagiu de trei ani ca profesor într-o școală gimnazială din Câmpia Transilvaniei (Gădălin), a lucrat timp de 25 de ani la Editura Dacia, al cărei director a fost între februarie 1990 și octombrie 1994. A fost diplomat, însărcinat cu afaceri culturale, la Ambasada României și Institutul Cultural Român din Paris (1994-2000), Ministerul Afacerilor Externe din București (2000-2002) și Ambasada României din Berna (2002-2007). Locuiește în Cluj, trăiește pe Valea Căprioarei din Feleacu.
POEZIE: Arme albe, Editura pentru literatură, 1969; Fum și ninsoare, Editura Dacia, 1972; Provincia cărturarului, Editura Dacia, 1975; Starea de urgență, Editura Cartea Românească, 1981; Grădina oarbă, Editura Dacia, 1984; Insula verde, Editura Cartea Românească, 1986; Orbite, Editura Cartea Românească, 1989; Călăuzele oarbe, Editura Albatros, 1999; Clepsidra cu cenușă, antologie, Editura Didactică și Pedagogică (colecția Akademos), 1999; Urme și semne, Editura Limes, 2004; Provincii. Grădini. Orbite, antologie, postfață de Ion Pop, Editura Dacia, 2006; Lumină neagră, Editura Limes, 2008; Brume, antologie, Editura Dacia, 2010; Animale domestice, Editura Limes, 2011; Locuri pustii, Editura Cartea Românească, 2013; Periscop, Editura Cartea Românească, 2019; Cartea din vis (1969-2019), antologie Editura Școala Ardeleană, 2019; Capcanele, Editura Limes, 2022; Roata, Editura Limes, 2024.
PROZĂ: Ora morilor de vânt, proză scurtă, Editura Dacia, 1978; Andante, roman, Editura Limes, 2006; Camera obscură, roman, Editura Limes, 2013; Ora închiderii, roman, Editura Cartea Românească, 2016; Paragina, roman, Editura Cartea Românească 2023.
ESEURI: Naufragii în Bibliotecă, Editura Albatros, 2000; Subteranele memoriei, Editura Universal Dalsi, 2001 (Premiul Fundației Gheorghe Ursu, 2001); Marx contra Isus, Editura Universal Dalsi, 2003; Recapitulări, Editura Limes, 2023.
CĂRȚI PENTRU COPII: Poveștile ariciului Păpădie, Editura Dacia, 1999; Pisoi mai mari, pisici mai mici și un castel cu cinci pitici, Editura Limes, 2009; Vara căluțului de lemn, Editura Limes, 2024.
Poeziile sale au apărut în reviste literare, antologii sau volume de sine stătătoare în Franța, Germania, Anglia, Italia, Austria, Grecia, Belgia, Elveția, Polonia, Serbia, Macedonia, Canada, Ungaria, Statele Unite, India, Coreea de Sud. Este membru al Uniunii Scriitorilor și PEN Club, laureat al mai multor premii literare.