„Aura Christi posedă numeroase virtuţi. Forţa compoziţiei pe multe planuri. Impactul personal între lecturi bogate şi o viguroasă inventivitate. Mijloace suple de caracterizare. O stilistică adaptată nevoilor expresive.” (Ion Ianoși)
„Avem în față o artistă bogată în imaginație, liberă și stăpână pe propria-i artă, o surprinzătoare mistică modernă pe care o salut din Madrid.” (Héctor Briosos)
„O mistică de halou dostoievskian domină obsedant destinele eroilor din romanul Aurei Christi, Cercul sălbatic. (…) Se vorbeşte mult despre moarte în acest roman. Existenţa însăşi e parcursă sub semnul acesteia.” (Constantin Cubleșan)
„De unde puzderia de fluturi la intrarea pe insula călugărului? Diana şovăi: şi dacă intră cu tupeu pe acest no man’s land şi va fi iarăşi gonită? Oricum călugărul nu se zărea nicăieri. Aerul matinal era revigorant, iarba – deasă, ca pletele Afroditei, născute din apele mării, iar desişul pădurii – tentant; toate laolaltă o îndemnau să facă abstracţie de interdicţia călugărului şi să calce strâmb. Trase adânc aer în piept şi – uitându-se la apele învolburate ale fluviului – păşi pe terenul interzis. Era distrată, iremediabil distrată; dacă ar fi fost mai atentă, dacă şi-ar fi ciulit urechile, s-ar fi oprit la timp.
Fluturii erau viu coloraţi. Şi mestecenii, şi stejarii. Totul o atrăgea, o ademenea, vrăjind-o şi punându-i un fel de ceaţă pe ochii de un albastru imperial. Merse până la capătul promontoriului; arborii, o bună parte din aceştia, curgeau parcă din apele de un gri intens, murdar.” (Aura Christi, Cercul sălbatic)