În loc de editorial
Ionuţ Vulpescu în dialog cu Nicolae Breban
Literatura română înainte şi după revoluţie / 3
Nici în politică şi nici în administraţie nu s‑a creat acea cezură, acea ruptură radicală cu mentalitatea comunistă.
Această abisalitate era resimţită nu numai de noi, ci şi de activiştii de partid din cultură, era resimţită ca o rezistenţă destul de activă şi de agresivă contra comandamentelor de atunci din dictatură, care era văzută ca un braţ al partidului, ca un instrument al propagandei.
Romanul, cum îl văd eu, e ca o catedrală, în sensul deceniului trei, anii ’20, romanul acesta de tip Proust, Thomas Mann, Joyce.
Pentru mine credinţa este în zeii, în Dumnezeii părinţilor mei, care sunt catolici din partea mamei, mama e romano‑catolică, şi tatăl meu care făcea parte din Biserica Ortodoxă, dintr‑un lung şir de preoţi.
Marginalii critice
Marian Victor Buciu • Femei în catalogul literaturii / 4
Metodic, se poate constata o mare ebuliţie asociativă.
Cum scriitorii sunt de ambele sexe, subiectivismul rupe la jumătate imaginea tipului feminin. Scriitoarele scriu despre fidele, scriitorii despre infidele.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Lucruri bine aşezate / 5
Cea mai elaborată bucată a volumului se intitulează Misterul morţii din Strada Lungă…, în care fiul unei vechi familii evreieşti, exilată în America după război, revine în oraşul părinţilor săi.
Se discută destul de rar despre rolul introspectiv pe care‑l joacă transpunerea dintr‑o limbă în alta pentru stilul unui scriitor care nu se limitează să fie doar traducător.