Corigent la limba română este un roman în multe privințe autobiografic, primit cu multă simpatie de public în 1929. Povestea e scrisă cu nume schimbate, însă pe Ion Minulescu nu veridicitatea l-a preocupat, ci felul în care, prin imaginație, își cucerește cititorii.
Aceștia sunt captivați de povestea lui Bucu, un licean de provincie care își face educația sentimentală, iar astfel își pierde inocența, rivalizând cu profesorul de limba română, care se răzbună lăsându-l corigent. De aici încolo, aventurile sentimentale și erotice, răsturnările de situație și deznodămintele parțiale, adeseori tragice, curg ca într-un roman de moravuri, care însă nu se desparte niciodată de tonul ludic al poeziei lui Ion Minulescu. Un roman al formării unic în felul său: educativ și frivol, vesel și tragic. Totdeauna atrăgător.
Ion Minulescu (1881–1944), poet și prozator, reprezentant al curentului simbolist românesc. Bacalaureatul l-a obținut la București, la un pension particular, întocmai ca eroul romanului său din 1929, Corigent la limba română. A debutat cu versuri, iar după Primul Război Mondial a publicat mai multe volume de versuri, proză și teatru. Poezie: Romanțe pentru mai târziu (1908), Strofe pentru toată lumea (1930). Proză: Măști de bronz și lampioane de porțelan (1920), Roșu, galben și albastru (1924). „Într-o structură realistă evidentă, Corigent la limba română este, prin sensurile lui, tot un roman simbolist, ca și alte lucrări ale prozei lui Ion Minulescu. Este aici prima lui caracteristică estetică, aplicabilă întregii opere a scriitorului. O a doua o descoperim în permanenta undă de umor, alunecând mai rar aici către satira groasă, caragialescă, și mai des menținându-se, fără inconsecvențe, într-o autoironie bonomă, îngăduitoare.“ Mihai Gafița, scriitor și editor român