Cruciadele si Vaticanul – de la legendele cavaleresti la epoca digitala

Pornite initial ca „razboaie sfinte” la initiativa Papei Urban al II-lea la sfarsitul secolului al XI-lea, cele opt Cruciade au devenit in timp expeditii militare de cucerire si surse de importante venituri pentru diferitii lor conducatori, desi aureola romantica a nobililor cavaleri ce aparau idealurile catolicismului nu a disparut niciodata, numarul urias de victime justificand-o la alibi. Evul Mediu a constituit scena ideala a tuturor manipularilor posibile, inclusiv peste timp, caci, de pilda, astazi unii vor sa justifice ofensiva terorista a fanaticilor islamisti ca pe o consecinta intarziata e exceselor de atunci ale crestinilor si ale mercenarilor angajati de acestia, ale caror „fapte de arme” nu au avut intotdeauna de-a face cu dezideratele credintei…
„Ce-i mana pe ei in lupta?” – 10 milioane de morti greu de explicat de catre Papalitate
Razboaiele sfinte intre ciudatenii si absurditati. De la canibalism la „Cruciada copiilor”
Ordinele militare ale calugarilor catolici: Templierii, Ioanitii, Teutonii – primele corporatii multinationale
Richard „Inima de Leu”, Barbarossa, Saladdin si alti protagonisti din „Cruciada Vedetelor”
Razbunarea teroristilor islamici de azi
Colectia ISTORII SECRETE (52 de volume)
Am fost prea multa vreme prizonierii stereotipurilor patriotarde din manualele de istorie, care au falsificat – vreme de mai multe generatii – semnificatia unor fapte si evenimente care ne definesc ca popor. Uneori, trucajele propagandistice s-au realizat prin omisiune, alteori prin folosirea de clisee specifice luptei de clasa de inspiratie sovietica.
Insa, in momentul de fata, cand accesul liber la informatie nu mai este o utopie, putem puncta altfel o sumedenie de episoade istorice si putem privi personajele exponentiale ale diferitelor epoci in toata complexitatea lor umana, fara teama de a deveni culpabili in ochii cenzurii, dar si cu riscul inerent de a soca nationalistii, protocronistii sau extremistii, indiferent de culoare lor politica.