Cu sange rece

Cu singe rece este romanul cel mai cunoscut al lui Truman Capote, cu un succes imens atit la public, cit si la critica, lansind totodata la vremea sa un nou gen de roman, «de nonfictiune», cum l-a numit autorul.

Cartea prezinta intr-un stil elegant si bine calibrat o crima multipla ce a facut furori in ziarele de la sfirsitul anului 1959: patru membri ai unei familii prospere din Kansas au fost asasinati in casa lor, de doi escroci marunti, in cautarea unui seif inexistent. Capote reconsti­tuie minutios ultima zi din viata victimelor, trecutul si psihologia complicata a criminalilor, peripetiile si trans­formarile subtile prin care trec acestia dupa savirsirea crimei si pina cind sint prinsi, judecati si executati. Capote patrunde cit se poate de adinc in mintea prota­gonistilor sai, dezvaluindu-le motivatiile, angoasele si iluziile, fara sa-si exprime direct nici o pozitie morala fata de criminali sau condamnarea lor la moarte. Autorul isi mascheaza prezenta prin adoptarea unei priviri ce analizeaza totul cu acelasi interes, construind un hibrid curios, roman realist cu o structura perfect echilibrata si reportaj ultrastilat, imaginativ in acelasi timp. Procesul de creatie a acestei carti constituie si subiectul filmului Capote (2005), cu Philip Seymour Hoffman in rolul scriito­rului.

„La prima sa editie, Cu singe rece a facut presa literara sa vuiasca. Ochiul reporterului despica evenimentele atit de adinc, iar intimplarile descrise si dialogurile pareau atit de reale, incit cititorul avea impresia ca se afla in mijlocul actiunii. Pentru a obtine acest efect, Capote a combinat o uriasa munca de documentare cu un simt narativ iesit din comun: rezultatul este una dintre cele mai fascinante povesti care au vazut vreodata lumina tiparului.” (Publishers Weekly)

„Cu singe rece este cel mai bun reportaj al unei crime din America. Lectura ei iti ingheata singele in vine si iti pune mintea la lucru. Rar am citit o carte mai zguduitoare.” (The New York Review of Books)

„Iata o carte remarcabila, tensionanta, un adevarat reportaj scris cu mina de maestru.” (The New York Times)