Vezi mai multeAutorul lucrării nu a exagerat informațiile legate de importanța unor puncte, nici nu a minimizat aceste aspecte. Cunoașterea distribuției spațiale a așezărilor rurale, relația acestora cu marile centre urbane și militare, apropierea lor față de resursele naturale și față de căile de comunicație antice, toate acestea nu fac decât să ne ajute să înțelegem, și mai mult de atât, să vizualizăm, să cartografiem elementele peisajului din epoca romană și interacțiunea dintre aceste elemente. În fond, despre asta este arheologia peisajului („landscape archaeology”). Autorul tezei a înțeles bine aceste aspecte.
Datele și materialele cartografice care însoțesc lucrarea au o relevanță deosebită, atât din punct de vedere administrativ, în demersurile legate de protejare și conservare patrimoniului arheologic, cât și pe plan științific, în demersurile de conturare a unui tablou mai clar al perioadei romane în bazinul Arieșului.
Concluziile cărții sunt prudente. Dl. Dîscă a fost conștient, pe tot parcursul acestei cercetări, de unele limite, în principal de faptul că cea mai mare parte a informațiilor provine din cercetări de suprafață. Acest lucru nu diminuează însă valoarea lucrării, nici eforturile autorului. Din contră, ne dăm seama, încă o dată, de limitele cunoștințelor noastre cu privire la anumite aspecte ale civilizației romane, și de câtă nevoie avem, în continuare, de cercetări arheologice.
Florin-Gheorghe Fodorean