„Aceasta carte este dovada ca am continuat sa acord timp de reflectie ambelor personaje, adica atat juristului, cat si nejuristului, chiar daca in mod disproportionat (in favoarea primului), avand credinta ca cel care exercita profesia intr-o maniera in care aceasta este mai degraba echivalenta unui hobby si-a gresit vocatia.
Fiind constient de acest lucru, respectiv ca profesia nu trebuie sa se identifice cu pasiunile, in scopul evitarii riscului ca intreaga energie sa-mi fie acaparata de domeniul dreptului, am continuat abordarea unor subiecte extrajuridice.”