,,Lucrarea de față nu este un tom cu pretenții academice. Nu prezintă anexe și bibliografie, deși ambele ar fi fost la îndemână. Puținele note de subsol au fost inserate doar pentru explicitarea textului, evitând abuzul de exemplificări.
Notele, observațiile, reflecțiile personale pe baza activității efective în domeniul consular și a legăturilor profesionale cu misiuni românești din Europa, Asia, America de Nord și Africa de Sud, ca și schimbul permanent de informații cu șefi de misiune străini, au condus la conturarea unei perspective asupra a ceea ce este bun și a ceea ce trebuie pus în ordine în relația dintre instituțiile statului român și diaspora. Deși reflectă un efort de maximă obiectivare, informațiile, analizele și recomandările conținute reprezintă, așadar, o abordare personală a unei realități cu nenumărate perspective. Nu prezintă judecăți absolute, nu formulează concluzii definitive, astfel că invită la comentarii, completări sau la parțiala ori completa negare.
Multe din adevărurile promovate în aceste pagini sunt cunoscute părților implicate autorități, diplomați, beneficiari ai politicilor naționale și ai serviciilor consulare. Din diverse motive, împărtășirea lor nu depășește în mod curent un nivel (rezervat) instituțional, colegial sau comunitar.
Rândurile de mai jos depășesc pe alocuri limita intim asumată de corpul diplomatic și consular a exprimării publice în domeniu. Autorul își asumă prezentarea multora dintre preocupările curente ale celor implicați în corecta definire, proiectare și gestionare a relației românilor din țară cu aceia din afara granițelor, grație convingerii că tensiunile actuale nu sunt decât rezultatul unor prejudecăți abordabile, al unei limitări instituționale soluționabile sau al unei stângăcii manageriale corectabile, nu unei fatalități intratabile!” (Floricel Mocanu)