Necesitatea de a continua proiectul a impus ca, pe baza unei noi concepţii, să apelăm la Lázár Edit şi Román Győző care folosind manuscrisul realizat până atunci şi cu ajutorul unui colectiv format din Mariana Popa, Szőke Magdolna şi Bogdán Ibolya au realizat o variantă considerabil adăugită şi îmbunătăţită a dicţionarului.
Au trecut cinci ani. Acest interval, în succesiunea vremii, şi-a pus amprenta pe lexicul şi uzul celor două limbi, astfel că, prin dublarea numărului cuvintelor-titlu şi prin înnoirile de interpretare, de folosire a unităţilor frazeologice etc., ne-am străduit să cuprindem cât mai mult din schimbările ivite. Dicţionarul, pe lângă cuvintele uzuale ale celor două limbi conţine şi termeni tehnici din diferite domenii ale ştiinţei, ale profesiunilor contemporane, ale tehnicii de calcul etc, precum şi cuvinte arhaice, populare sau regionalisme (încă prezente în limba vie), elemente argotice, nume şi expresii ce ţin de domeniul culturii generale, precum şi proverbe şi zicători, ale căror corespondente, din punct de vedere al conţinutului şi stilului, le-am redactat în varianta lor românească.
În documentarea noastră pentru realizarea dicţionarului un instrument important de lucru a fost Dicţionarul explicativ al limbii maghiare, editat de Academia Maghiară în 2003.
O bună parte a cuvintelor maghiare au mai multe echivalente româneşti, aşadar oferim un cuprinzător repertoriu al sinonimelor şi al materialului frazeologic pentru o nuanţare mai subtilă a cuvintelor şi expresiilor din limba-matrice.
Sperăm că acest dicţionar bilingv, datorită conţinutului său bogat şi noutăţilor ce le oferă, va fi foarte util în scopul unei mai bune cunoaşteri a celor două popoare vecine, a limbilor vorbite de ele, precum şi la o cât mai exactă interpretare a textelor scrise.