Romanul constituie cea mai elocventă dovadă, în întreaga activitate a lui Slavici, cu privire la adeziunea şi devotamentul scriitorului pentru oamenii din popor şi cu privire la dispreţul şi ura sa împotriva lumii burgheze. Artisticeşte, Din două lumi reprezintă pentru mentalitatea socială a scriitorului, un progres, deoarece Slavici nu lega problematica morală de relaţiile sociale, morala fiind pentru el deasupra oamenilor, eternă şi indivizibilă.
Din două lumi este un roman popular, personajele sunt construite antitetic, în funcţie de preceptele etice călăuzitoare.