Volumul de fata din seria Eminescu, poem cu poem ne dezvata de toate vechile obiceiuri de interpretare care au prezentat in limbaj de lemn poeziile eminesciene. Alex. Stefanescu ne face din nou cunostinta, de data aceasta in cuvinte simple si idei proaspete, cu unele dintre cele mai cunoscute poezii din literatura romana. Analiza sa cuprinde observatii fresh si referinte culturale pe gustul elevilor, tinerilor si iubitorilor de literatura care (re)descopera astazi creatia eminesciana.
Cartea cuprinde poeziile Venere si Madona, Rugaciunea unui dac, Cugetarile sarmanului Dionis, Melancolie si Floare albastra, insotite de textul critic al lui Alex. Stefanescu.
-„Venere si Madona” este prima poezie publicata de Eminescu, la varsta de 20 de ani, in„Convorbiri literare”, la 15 aprilie 1870. Acum se intrevad, dincolo de retorica teatral-romantica, primele accente de eminescianism.
- In poemul„Rugaciunea unui dac”, revolta protagonistului pare ca se alimenteaza, de la un moment dat, din ea insasi si ia proportii tot mai mari, pana cand se transforma intr-un uragan al negarii.
- Un poet sarac, singur cu cartile lui, intr-o casa neincalzita in timp de iarna, lipsit de bani, de vin, pana si de-o tigara, aceasta este situatia descrisa in poemul„Cugetarile sarmanului Dionis”, iar de aici decurge o energie morala iesita din comun.
- Poemul„Melancolie” reconfirma aptitudinea de regizor si scenograf a lui Eminescu. El are si simt pictural, si simt muzical, dar exceleaza in arta punerii in scena, recurgand la situatii si decoruri pentru a-si exprima starea sufleteasca.
- In„Floare albastra”, poetul se ironizeaza pe sine pentru preocuparile inalte si retragerea din realitate. Nu este singura data cand simpatia sa merge catre frivolitatea inocenta a celei care stie parca mai bine decat toti invatatii lumii cum trebuie traita viata.