Eneida

Dan Slusanschi era un fenomen. Traducea din greaca lui Homer, din latina lui Vergilius, din engleza lui Tolkien ori din franceza lui Benveniste, cu acelasi sentiment de 'acasa', de limba cunoscuta nu pe dinafara, ci pe dinauntru. Limbile pe care le stia, nu parea sa le fi invatat candva: parea sa le fi stiut dintotdeauna.