Eroarea lui Descartes

In vara lui 1848, Phineas Gage, muncitor feroviar, sufera un accident teribil: in urma unei explozii, o bara metalica ii trece prin cap. Isi revine surprinzator, dar si mai surprinzatoare sunt efectele accidentului: fara sa piarda nimic din cunostintele si capacitatile pe care le avusese, firea lui Phineas Gage se schimba radical. Devine insensibil, pierde orice urma de afectivitate. In plus, e incapabil sa mai ia hotarari, iar viata lui se destrama. Pornind de la acest caz clasic, Antonio Damasio analizeaza efectele lezarii lobului frontal al creierului si observa ca insensibilizarea afectiva e mereu insotita de disfunctii ale capacitatii de a rationa. Ipoteza lui Damasio, sustinuta de numeroase dovezi, e ca ratiunea se intemeiaza pe emotii si sentimente, cu alte cuvinte, ca nu exista o ratiune pura, rupta de celelalte functii ale creierului si de corp. Eroarea lui Descartes consta in distinctia arbitrara operata de filozoful francez intre minte si corp, eroare perpetuata de traditia culturala occidentala. Aparuta in 1994, tradusa in peste 20 de limbi, Eroarea lui Descartes a reprezentat una dintre cele mai fascinante provocari adresate atat biologilor si medicilor, cat si filozofilor. Antonio Damasio, neurolog american de prim rang, sintetizeaza cunostintele despre functionarea creierului si le raporteaza la procesele mintale, intr-o pasionanta incercare de explicare a ratiunii umane.