Vezi mai multeTraducere din limba portugheză și postfață de Ana Vrăjitoru
„Volumul Eu cânt pentru oameni de bine este marcat, astfel, de acest sentiment profund, de călătoriile mele prin lume în descoperirea de noi țări, popoare, orașe, prieteni, frumusețea orașului Trieste, Marea Adriatică și privirea sa de un albastru rar. Și, mai ales, pentru că s-a născut primul meu fiu, Yannik. Și atunci a renăscut necontrolabilă în mine viața, cu o credință reînnoită că speranța și iubirea vor învinge.”
Autorul
„Tată, eu nu te voi mai îmbrățișa niciodată, dar când fiul meu mă îmbrățișează, mă întorc la rarele tale îmbrățișări și atunci viața își deschide aripile de culori peste eternitate. Diminețile de sâmbătă sunt vesele și triste: îmi amintesc de copilărie când veneam pe jos de la târg, liberi ca păsările, iar eu îți imitam pașii și te admiram ca pe un colos în soare. Iar dumneata îmi dădeai brațe ușoare de fl, ori ca să le duc, iar eu ajungeam acasă fericit, cu suflețelul mirosind a iubire și a mandarine.”
fragment
„da, m-am născut în lumea a treia
și voi trăi din alți morți
voi suferi de alte răutăți
în afară de tristețe și de agonie
în afară de subnutriția corpului
și de eroziunea sufletelor
voi pătimi în ogorul meu roșu
până când flacăra ce mă menține viu
într-o noapte oarecare – silențioasă, indiferentă
se va stinge, iar pământul pe care calc
mă va anula odată pentru totdeauna.”