„Publicarea unei noi traduceri în limba română a operei lui Marcus Aurelius, Gânduri către sine însuşi, îşi găseşte justificarea prin faptul că volumul de faţă reprezintă prima ediţie bilingvă greco-română a cugetărilor împăratului-filozof, însoţită de un amplu studiu introductiv, note realizate după toate standardele ştiinţifice, indici şi o bibliografie substanţială. Utilizând disponibilitatea limbii române contemporane, am încercat să redăm toate nuanţele stilistice ale textului lui Marcus Aurelius şi, de asemenea, să traducem cât mai exact principalii termeni «tehnici» ai filozofiei Porticului, propunând astfel o nouă bază lexicală pentru traducerea celorlalte texte de inspiraţie stoică.“ (Cristian Bejan)
„În curând, tu vei fi cenuşă sau un schelet, şi un nume sau nici măcar un nume; şi numele: un zgomot şi un ecou. Lucrurile cele mai apreciate în viaţă sunt goale, putrede, mărunte, căţeluşi care se muşcă între ei, copilaşi care se ceartă, care acum râd şi după puţin timp izbucnesc în plâns.“ (Marcus Aurelius, Gânduri către sine însuşi, V, 33)
„Doar cu Nero, Roma ar fi intolerabilă: cu Marcus Aurelius, ea devine ceva demn de respect. Prin oameni ca bunul nostru Marc, faptul de a fi roman (civis Romanus sum!) a devenit unul dintre numele date, în istorie, demnităţii umane.“ (Horia-Roman Patapievici)
„Cu mult mai aproape mi-e un Marc Aureliu. Nici o ezitare, în ce mă priveşte, între lirismul freneziei şi proza acceptării: găsesc mai multă mângâiere şi chiar mai multă speranţă în preajma unui împărat istovit decât în preajma unui profet scânteietor.“ (Emil Cioran, Despre neajunsul de a te fi născut)