Prefață de Mircea Anghelescu
„Lăsând la o parte Pădurea spânzuraților, scrisă în condiții speciale şi cu o vocație a mitologizării caracteristică lui Rebreanu, nu cunosc roman al Primului Război Mondial trăit în Ardeal şi implicit al Marii Uniri – subiect ardelenesc prin excelență – mai emoționant şi mai puternic creator de lume decât Heralzii lui Radu Ciobanu, apărut în 1983, cu inevitabilele intervenții ale cenzurii. (…) Romanul are amploarea şi totodată precizia hărților militare, culoarea şi neprevăzutul vieții, umorul sobru al vorbelor spuse la focurile de tabără, freamătul autentic al discuțiilor din saloane, duritatea şi patetismul cuvintelor auzite în săli de spital, pe stradă, în tranşee, cu o remarcabilă capacitate de sugestie, de evocare şi de poezie.(…) Plasat prin subiect şi viziune în familia marilor romane ieşite din mantaua lui Război şi pace, Heralzii este un mare roman şi prin darul narativ al autorului său, prin finețea cu care sunt schițate scenele dramatice, prin forța cu care ni se revelă personajele. Un roman în care trăieşte Marea Unire de acum o sută de ani, dar care anunță şi marea eliberare de peste câțiva ani.“ – Mircea Anghelescu
Radu Ciobanu (n. 8 martie 1935, Timişoara) – important prozator român, este autorul a peste 30 de volume, mai ales romane istorice și de analiză socială (Crepuscul, 1971; Nemuritorul albastru, 1976; Vămile nopţii,1980; Linia şi sfera, 1982; Călăreţul de fum, 1984; Roata lumii, 1988 precum și al unor scrieri compozite, între roman autobiografic și jurnal (Arhipelagul, 1987; Scara interioară, 1999), sau eseuri (Europa din noi, 2008; Recurs la raţiune,2011; Călători şi călătorii, 2013; Între dezastre şi miracole, 2014). Stabilit în Germania, Radu Ciobanu este adesea prezent, cu eseuri critice și jurnale de călătorie în presa culturală din România.