De la Socrate şi faimosul său îndemn „Cunoaşte-te pe tine însuţi!”, definirea identităţii a fost o problemă primordială a filosofiei. Pornind de la enigma identităţii personale, Amin Maalouf îşi propune să înţeleagă de ce atâţia oameni comit astăzi crime în numele identităţii lor religioase, etnice, naţionale sau de altă natură. De ce afirmarea de sine – a unei persoane, a unei etnii, a unei comunităţi – este însoţită atât de adesea de negarea celuilalt? A fost aşa dintotdeauna sau tensiunile sociale şi exploziile de violenţă cauzate de apartenenţele colective sunt o problemă specifică epocii actuale? Reflecţie lucidă marcată de nelinişte, dar şi de speranţă, Identităţi ucigaşe exprimă tocmai un refuz de a crede că ar exista o lege a naturii sau a istoriei care ne condamnă să ne ucidem între noi în numele identităţii noastre.
Domnul Orient, cum este numit in tara sa de adoptie, Franta, Amin Maalouf s-a nascut in 1949 in Liban. Crestin melkit dupa mama, protestant dupa tata, vorbind curent araba, franceza si engleza, Maalouf s-a format intr-un mediu cultivat in care scrisul reprezenta, sub diverse forme, o preocupare de familie.
In 1976 paraseste Beirutul, stabilindu-se la Paris, unde devine redactor-sef al ziarului Jeune Afrique, acoperind numeroase evenimente: asediul Saigonului, Etiopia revolutionara, razboaiele arabo-israeliene, revolutia din Iran.
Romancier prolific, tradus in peste douazeci de limbi, Amin Maalouf debuteaza in 1983 cu eseul Cruciadele vazute de arabi, urmat de romanul Leon Africanul (1986), Samarkand (1988, pentru care i se decerneaza Prix des Maisons de la Presse), Gradinile luminii (1991), Primul secol dupa Beatrice (1992), Stanca lui Tanios (1993, distins cu prestigiosul Premiu Goncourt), Scarile Levantului (1996) si Periplul lui Baldassare (2000, incununat cu Premiul Jacques Audiberti-Ville dAntibes). Volumul de eseuri Identitatile ucigase a aparut in 1998.