In 1964, cind insemnarile inedite ale lui Karl Marx despre romani apareau intr-un volum editat de Academia Republicii Populare Romane, eram medic in Maramures. In fiecare inceput de luna mergeam la Sectia Sanatatii Raionale din Viseul de Sus, pentru sedinta de analiza muncii si trasarea sarcinilor pentru urmatoarea luna.
Dupa sedinta trecem prin magazine si prin unica librarie, raionala, care era ticsita de opere marxist-leniniste, literatura sovietica si cite-o noutate romaneasca sau de peste cortina de fier. Nimeni din citi intrau in librarie in acele luni ale lui 1964, nu a dat vreo atentie volumului maroniu cu o banda aurie lucioasa pe care scria: K. MARX – INSEMNARI DESPRE ROMANI.
Atit eram de indopati de marxism incit nu mai vroiam sa auzim nimic de Marx! Nici macar nu ne-am pus intrebarea; oare ce insemnari putea sa faca Marx despre romani, stiind ca a trait asa de departe de ei si a murit in 1883!?! Volumele au stat mult si bine pe raftul librariei raionale pina intr-o zi, cind un strain, ce parea ca a venit anume pentru Marx, i-a spus librarului ca vrea toate volumele. Surprins de cerinta si graba strainului cumparator, librarul prins de o anumita curiozitate a zis “in afara de doua care deja sunt retinute”. Strainul nu a comentat, a platit, le-a luat si a disparut cu o masina. Pentru prima data, librarul a deschis volumul si-a inceput sa citeasca. Repede a realizat ca era un Marx de care romanii nu mai auzisera sau citisera pina atunci.
Aparitia volumului K. MARX – INSEMNARI DESPRE ROMANI in librarile din Romania a fost inca un semn ca incepuse, de sus, desprinderea “de fratii nostri de la rasarit”, de “eliberatorii poporului roman”. Prin tiparirea insemnarilor inedite ale lui Karl Marx despre romani care se aflau in Arhiva Marx – Engels a Institutului International de Istorie Sociala din Amsterdam, romanilor li se oferea, prin dascalul marxismului, o lectie de istorie romaneasca ce le-a fost interzisa din 1944, aceea a cotropirilor si exploatarilor Principatelor Romane de catre rusi, cuprinsa in perioada dintre Ocuparea Crimeii (1787) si pina la Razboiul din Crimeea (1856).
Corneliu Florea, Winipeg - Canada