Întâmplări dintre amurg şi noapte, volum de proză scurtă publicat de Sorana Gurian în 1946, este acum reeditat pentru prima oară. Scriitoare importantă la cenaclul Sburătorul al lui Eugen Lovinescu în perioada interbelică, Sorana Gurian este o figură cu totul insolită a literaturii române şi a exilului literar românesc. Călătorind în 1938 în Franţa pentru probleme de sănătate, a intrat în contact cu viaţa literară pariziană – André Gide, Jean Cocteau, Max Jacob, Anaïs Nin – şi a scris la revista Charpentes. Cărţile ei, cu totul insolite în peisajul literar românesc şi francez, nu au fost nici traduse integral, nici reconsiderate după 1989.
„Pusă la zid, încă din a doua jumătate a anilor ’40, ca exponentă a celei mai „putrede“ burghezii, Sorana Gurian nu a mai putut fi reconsiderată nici măcar în perioada dezghețului cultural: amoralismul „decadent“, cosmopolitismul, atitudinea de sfidător pesimism, erotismul exhibat în Zilele nu se întorc niciodată și Întâmplări dintre amurg și noapte ar fi făcut imposibilă orice tentativă de recuperare chiar și în condițiile în care autoarea nu ar fi părăsit România pentru a se integra – destul de activ – diasporei culturale anticomuniste.“ – Bianca Burța-Cernat
„Citesc nuvelele Soranei Gurian: admirabil și abject.“ – E. Lovinescu