Vezi mai multeAu contribuit: Khaled Fouad Allam – Universitatea din Trieste; Sergio Noja – Universitatea Catolica din Milano; Kurt Rudolph – Universitatea din Marburg; Giulia Sfameni Gasparro – Universitatea din Messina; Alberto Ventura – Universitatea din Cagliari
Istoria religiilor este o impresionanta calatorie in timp prin cele mai diverse forme de religiozitate care au caracterizat umanitatea. Prima parte a celui de-al treilea volum abordeaza dualismul ca atitudine de fond ce a generat, intr-o prima faza, expresii religioase autonome impletite cu evolutia crestinismului din primele secole (gnosticism, mandeism, maniheism etc.), iar ulterior chiar miscari eretice in sinul crestinismului (bogomilism, catarism, paulicianism etc.). A doua sectiune este dedicata istoriei islamului, de la origini pina astazi. Prezentarea bogatei spiritualitati islamice si a principalelor evenimente care au marcat raspindirea in lume a acestei noi religii este completata de consideratii referitoare la organizarea sociala si politica a comunitatilor de musulmani.
„Orice istorie a religiilor este un produs al timpului sau, caruia ii reflecta, alaturi de limite si slabiciuni, exigentele si cunostintele. Aflati in fata unei duble cerinte – pe de o parte, de a contextualiza expunerea diferitelor religii intr-un mod riguros sub aspect cronologic, iar pe de alta parte, de a promova o prezentare a intregului care sa salveze, mai ales in cazul religiilor istorice cu o existenta indelungata, elementele de continuitate si permanenta –, ne-am decis pentru privilegierea celui din urma criteriu.
Am preferat sa recurgem la ordinea consacrata, care porneste de la prezentarea datelor pe care le detinem privind preistoria, parcurge intregul tablou al religiilor antice (vol. I), abordeaza cele trei religii abrahamice – iudaismul, crestinismul, islamul – (vol. II si III), pentru a trece apoi la tratarea religiilor Extremului Orient (vol. IV) si, in final, a religiilor popoarelor sub aspect etnologic (vol. V). Un statut aparte il au religiile dualiste – gnoza, maniheismul si destinul lor medieval –, pe care am decis sa le izolam dupa un criteriu tipologic (ele se gasesc in volumul al treilea doar din motive editoriale), si religiile din America precolumbiana, plasate din motive similare in ultimul volum.” (Giovanni Filoramo)