Cartea de față a fost redactată într-o primă formă în toamna și iarna lui 1987, apărând un an mai târziu la Editura Minerva sub titlul „Introducere în opera lui T. Maiorescu.” N-a avut parte de o primire tocmai agreabilă. Majoritatea criticilor activi ai momentului s-a întrecut în „desființarea” ei din cele mai diverse motive, între care cel mai des invocat era, eufemistic vorbind, tratamentul ireverențios aplicat întemeietorului criticii românești. N-am reacționat defel în fața multelor reproșuri și acuze ce s-au abătut precum o avalanșă asupră-mi, desi aș fi avut destule temeiuri să o fac. Dar am considerat, cum consider și azi, că tot ce a dorit să exprime un autor se cuprinde în cartea ce-i poartă numele, orice lămurire ori justificare ulterioară nefăcând altceva decât să arate cu degetul slăbiciunile propriei întreprinderi. Nici rândurile de față nu se vor un răspuns târziu la imputările formulate atunci. Ele încearcă doar să explice, pe cât posibil, reacția violent ostilă a criticii de întâmpinare față de Introducere, tratată cvasiunanim ca un atentat la adresa instituției criticii însăși și pe care atunci, recunosc, nu am înțeles-o.
(Alexandru Dobrescu)