Caragiale este un scriitor obiectiv, dar nu este un scriitor indiferent — pare ingaduitor fata de personajele sale, dar nu arata trasaturile care-i fac pe oameni ridicoli, tratandu-i cu ironie, punandu-i in situatii absurde, grotesti, demontand mecanismele sufletesti si reducandu-i uneori la conditia simplificata a marionetei. [...]
Caragiale este, dupa Anton Pann si N. Filimon, un mare promotor al balcanismului in sens larg, al unui spirit la punctul longitudinal real ocupat pe continent.
Balcanismul lui incepe cu un eticism provincial bizuit pe specificul muntean si, inca mai exact, bucurestean. Eroul reprezentativ este Mitica. [...] Eroul caragialian e la antipodul romantismului. De obicei solitarii, apasati de mutenie melancolica, ai prozatorilor de mai tarziu, traiesc la munte si in provincie. [...] Este la Caragiale un umor inefabil ca si lirismul eminescian, independent de orice observatie ori critica, constand in «caragialism», adica maniera proprie de a vorbi.
G. CALINESCU