See moreC. Rogozanu – Naratorul cel rău. Un studiu despre realismul românesc: Rebreanu, Preda, Dumitriu:
„Am ales trei autori care servesc drept bune exemple de inserare a determinărilor sociale în însăși intimitatea construcției operei. Mai mult, voi demonstra că observarea tensiunilor de clasă nu face decât să ajute la reinterpretarea fertilă a unor texte clasice și la denunțarea unor tăceri uimitoare ale receptării critice, tăceri facilitate fie de conformism didactic, fie de hegemonie a lecturii estetizante impuse în anii ’60. Preda și Rebreanu au fost rapid convertiți din realiști pur‑sânge în purtători de simboluri. Dumitriu a trecut de la lipsa oricărei forme de receptare (30 de ani de tăcere în toate lucrările critice de referință), la o receptare strict în rama anticomunismului și a compromisului comunist, complet nedrept pentru una dintre cele mai interesante voci ale estului european din a doua jumătate a secolului trecut. Voi specula interstițiul lăsat de formaliști și prost înțeles de școlile vestice care le‑au urmat, folosindu‑le descoperirile, și anume că atenția acordată „formei” nu exclude, ba chiar cere contextualizări atente. Mă revendic, deci, de la o critică literară materialistă, aceasta însemnând inclusiv atenție sporită acordată textului, în siajul operelor de maturitate și de bătrânețe ale Georg Lukács, cele din perioada cuprinsă între Romanul istoric și Estetica.”
Din Cuprins:
Repere teoretice: Pentru o lectură materialistă a literaturii
1. Provocările paradigmei centru – periferie și „subalternalitatea”
2. Naratologie și ideologie – de la identitate la „agenție”
3. Problemele realismului, „antinomiile realismului” și lectura de clasă
4. Între estetism și contextualism: Spre o repolitizare a studiului literaturii
Liviu Rebreanu: Mica burghezie ne povestește
5. Receptarea critică și parcursul discuției ideologice despre roman
6. Estetizarea receptării
7. Ideologeme și funcții ideologice în Ion
8. Pădurea spânzuraților: Stilul intim, familial, și războiul
9. Moduri de reprezentare, moduri de lectură
10. Gradul zero al ideologiei
Marin Preda: Oameni urâți
11. Rolul contextului politic: Două modernități
12. Moduri de reprezentare în cadrul narațiunii
13. Încadrarea teoretică a literaturii „țărănești”
14. Implicații ideologice la Marin Preda
15. Ideologemele și structura sentimentelor în opera lui Marin Preda
Petru Dumitriu: Rechizitoriu pentru popor
16. „Naratorul cel rău”
17. Mijloace de contrucție literară
18. Petru Dumitriu și alte dizidențe intelectuale
Anexe
i. Rebreanu și Preda în manuale
ii. Intervenții de critică ideologică pe marginea ecranizărilor din operele lui Rebreanu, Dumitriu și Preda
iii. Barbu bifrons
Costi Rogozanu (n. 1977). Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea București, a publicat volumele de critică Agresiuni, digresiuni (Polirom, 2006) și Carte de muncă (Tact, 2013), precum și culegerea de proză scurtă Fuck the cool. Spune‑mi o poveste (Polirom, 2007); de asemenea, a coordonat volumele colective Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (împreună cu Vasile Ernu, Ciprian Șiulea și Ovidiu Ţichindeleanu; Cartier, 2008) și Epoca Traian Băsescu. România în 2004‑2014 (împreună cu Florin Poenaru; Tact, 2014). Este coordonator al platformei CriticAtac.