Un inedit volum de versuri. Este al cincilea volum de poezii al autoarei. Plin de autenticitate!
Nemuritor își dorește și vrea să fie o trezire, o conștientizare a faptului că suntem aici într-o vacanță pe care suntem datori să o trăim privind spre nemurirea sufletului.
Luăm în nemurire toate florile, scoicile, zâmbetele, împlinirile și tragediile, amorul și amăgirile, iubirile strivite și cele neizbutite, toată blândețea, bunătatea, iertarea, plimbările și tihna dintr-o masă de prânz, cină, dintr-un dans rămas pe fundalul unui ceas, dintr-o șuetă la o cafea, pe care le adunăm zi de zi în acest dar miraculos, necuvântător lin și sonor, numit viață.
Nemuritor își dorește și vrea să fie o trezire, o conștientizare a faptului că suntem aici într-o vacanță pe care suntem datori să o trăim privind spre nemurirea sufletului.
Luăm în nemurire toate florile, scoicile, zâmbetele, împlinirile și tragediile, amorul și amăgirile, iubirile strivite și cele neizbutite, toată blândețea, bunătatea, iertarea, plimbările și tihna dintr-o masă de prânz, cină, dintr-un dans rămas pe fundalul unui ceas, dintr-o șuetă la o cafea, pe care le adunăm zi de zi în acest dar miraculos, necuvântător lin și sonor, numit viață.
Poemele s-au născut în capul meu, dintr-o necesitate a compensării, iar nu din învolburarea mării, privind spre strigătul unei lumi care nu-și găsește locul, pentru că locul este adevărul din fiecare, în fiecare, cu fiecare, nicidecum în dansul alergat al fumului dintr-o țigară mereu aprinsă, dar stinsă de vuietul grăbit, ci dintr-o pură întâmplare, în care Dumnezeu și-a făcut atunci simțită prezența.
Poezia e o ființă, vie, nu o preconcepție a unor idei, lăsate să moară. Este concluzia observațiilor și a studiului nemuririi, dintr-o logică a simțirii, pe mătasea trăirilor dintr-un triunghi echilateral, temperat de poligonul regulat al timpului.
