Nero

Împăratul roman Nero a rămas în istorie ca un monstru venal, care cânta la liră şi recita versuri din Homer în timp ce admira Roma cuprinsă de flăcări. Însă în lucrarea sa Edward Champlin analizează cu spirit critic, dar obiectiv, faptele reprobabile atribuite lui Nero, demonstrând că ele au fost de fapt nişte acţiuni şovăielnice, ale unui histrion care, deşi ajuns întâmplător pe tronul Cezarilor, dovedea o perfectă cunoaştere a mitologiei şi istoriei romane şi un remarcabil simţ al spectacolului. Champlin ni-l prezintă pe Nero dintr-o altă perspectivă, mai vie, ilustrând motivele aflate în spatele gesturilor sale teatrale şi relevând artistul care se dorea a fi o figură eroică, asemenea personajelor mitologice. Cartea lui Champlin reprezintă o strălucită interpretare dată textelor antice ale lui Tacitus, Suetonius sau Dio Cassius. Stilul abordabil, construcţia inedită a lucrării sunt de natură să cucerească orice cititor, prinzându-l în mrejele unui subiect fascinant.