Dacă încă n-ai citit cartea,probabil mai ai câteva litere din alfabet de învăţat.
Nota 10
O carte citită pe terasa casei, pe fundalul unei ploi torenţiale de vară. Citită într-un duo, cu două semne, n-am pierdut nimic din magia cărţii. Descrieri care m-au făcut să iubesc Grecia înainte de a o vedea, incursiuni în lumi noi, cu un gust de vechi.
Limitele se balansează cu fiecare rând şi aroganţa pe care Fowles şi-o permite e să ne includă şi pe noi, cititorii, în caruselul evenimenteler inexplicabile. N-ai voie să ştii mai mult decât Nicholas şi da, trebuie să trăieşti incertitudinea lui, chiar dacă vrei să citeşti deznodământul înainte de a ajunge la punctul culminant.
Insulă aleasă ca scenă de teatru pentru un om care se joacă de-a Dumnezeu, ocult, mitologic, dureros de fascinant prin atmosfera magică pe care reuşeşte să o creeze autorul.
Unele întâmplări sunt menite să ne înveţe că nu dai cioara din mână pentru vrabia de pe gard. Altele, doar să-ţi spună că uneori inconştient alegi ce să vezi, chiar dacă ţi oferă perspectivele, mereu amalgamate.