Medic român de mare succes, stabilit în Germania încă din celălalt regim, Bebe Rancea își deapănă amintirile în acest roman autobiografic extrem de captivant.
„ Dincolo de greutăți, de obstacole, de suferințe, neputințe, dezamăgiri sau vise spulberate, viața are o savoare aparte pe care începi să o guști uneori prea târziu”, mărturisește autrul, continuând: „eu mă bucur că pot gusta acum, pe îndelete, această savoare. Mă bucur că am această șansă, gândindu-mă că alții din familia mea sau din preajma mea nu au apucat.
Mă bucur că pot contempla ceea ce mă înconjoară, că încă pot să fac glume, să mă țin de șotii, adică pot să las copilul din mine să zburde vesel și să mă întorc la inocență.
Așa că zâmbesc, glumesc, călătoresc, petrec, admir, trăiesc... Așa sunt eu, adică un Om!
Iar când mă gândesc la regrete, ascult și cânt împreună cu Edith Piaf melodia: Non, je ne regrette rien!”