„Gama impresionantă de experiențe, idei și emoții capătă în opera Ludmilei Ulițkaia o formă literară impecabilă, fără a perturba naturalețea limbajului și spontaneitatea unei curgeri fluente a discursului. Cărțile sale pun în discuție chestiuni incomode, care îi privesc deopotrivă pe învingători și pe învinși, eroi și trădători, criminali și victime. Cu un conținut moral și spiritual ridicat – ale cărui surse se găsesc în iudaism și creștinism –, opera ei explorează relațiile ambigue și complexe dintre bine și rău.“ — Motivația juriului Premiului Formentor, 2022
Oamenii țarului nostru reunește tablouri și personaje cât se poate de diverse – fiice de scriitoare împovărate de descendența lor, frumoase apăsate de propria frumusețe, un reglor la o fabrică de ceasuri atras de scrierile lui Rudolf Steiner, o moldoveancă îndrăgostită de viață, un olandez antipatic, o pisică recalcitrantă, apartamente la comun în care locatarii sunt nevoiți să-și ducă zilele într-o resemnare mocnind a furie, un tren cu lume pestriță, avioane militare străbătând neliniștitor cerul în august 1968... Crâmpeie de viață ce par a se combina infinit în imagini perfect coerente, ca bucățelele de sticlă colorată dintr-un caleidoscop, pentru a reda povestea omului obișnuit, cu visuri mărunte sau mari aspirații, cu duioșii, răutăți, iubiri, invidii, bucurii, suferință, dezamăgiri și moarte.
LUDMILA ULIȚKAIA, una dintre cele mai importante și apreciate voci ale literaturii contemporane, s-a născut într-un sat din Urali în 1943. După ce își ia licența în biologie la Universitatea din Moscova, lucrează în cadrul Institutului de Genetică. La sfârșitul anilor ’70 se angajează consilier la Teatrul Evreiesc din Moscova și scrie scenarii de film. Primul său roman, Soniecika (1995; Humanitas, 2004; Humanitas Fiction, 2019), îi aduce instantaneu notorietatea, fiind nominalizat pe lista scurtă la Premiul Booker pentru Literatura Rusă și recompensat cu premiile Médicis étranger și Giuseppe Acerbi. Următorul roman, Medeea și copiii ei (1996; Humanitas Fiction, 2019), îi sporește renumele cu o nouă nominalizare la Premiul Booker, pe care și-l adjudecă în 2001 pentru Cazul doctorului Kukoțki, roman încununat și cu Premiul Penne (2006; Humanitas Fiction, 2020). Înmormântare veselă (1997; Humanitas, 2005; Humanitas Fiction, 2019), unul dintre cele mai apreciate romane ale autoarei, este tradus în peste douăzeci de limbi. De același succes se bucură volumele de povestiri Fetițele (2002; Humanitas Fiction, 2013) și Oamenii țarului nostru (2005; Humanitas Fiction, 2023), distins cu Premiul Kniga Goda (Cartea Anului) în 2005, precum și romanele Minciunile femeilor (2003; Humanitas, 2005; Humanitas Fiction, 2019) și Al dumneavoastră sincer, Șurik (2003; Humanitas, 2008, Humanitas Fiction, 2019), câștigător a mai multe premii: Romanul anului 2004 în Rusia, Premiul Național pentru Literatură în China (2005) și Grinzane Cavour în Italia (2008). Daniel Stein, traducător (2006; Humanitas Fiction, 2011) a fost încununat cu premiile: Bolșaia Kniga (Marea Carte), Părintele Alexandru (Germania, 2008) și Simone de Beauvoir pentru libertatea femeilor (Franța, 2011). În 2010, Ulițkaia publică bestsellerul Imago / Cortul verde (Humanitas Fiction, 2016), în 2015, Scara lui Iakov (Humanitas Fiction, 2018), iar în 2020, A fost doar ciumă (Humanitas Fiction, 2021). Cărțile Ludmilei Ulițkaia s-au vândut până în prezent în peste trei milioane de exemplare. În 2013 i s-a acordat distincția Officier de la Légion d’honneur, în 2014, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană și în 2020, Premiul Siegfried Lenz, în 2022 Premiul Formentor, iar în 2023 Premiul pentru Pace Eric Maria Remarque. Din martie 2022, scriitoarea locuiește la Berlin.
„Departe de nihilismul autorilor postmoderni, Ludmila Ulițkaia se revendică de la moștenirea umanistă a clasicilor ruși, precum Tolstoi, Cehov și Nabokov. Panorama înfățișată de Ulițkaia este foarte departe de mitul sovietic al unei vieți ușoare și strălucitoare. Făcând țăndări «optimismul istoric» de paradă, ea denunță nedreptățile și discriminările din societatea rusă de ieri și de azi.“ — Karine Alaverdian
„Principala trăsătură a scrisului Ludmilei Ulițkaia constă în faptul că reintroduce umanitatea și compasiunea în cărțile ei.“ — Hélène Mélat