„In studiul sau despre Cosbuc, C. Dobrogeanu-Gherea explica sentimentul estetic al naturii prin constiinta utilitaritatii acesteia, subsumandu-I pe „poetul taranimii" unei asemenea viziuni: „Taranul nu stapaneste natural larga ce-I inconjoara, ci e stapanit de ea.
Ea ii e prielnica sau nu, ii e muma buna sau vitrega, il imbogateste sau saraceste si deci e iubita si temuta totodata; ea ii excita iubirea, recunostinta, admiratia, frica si groaza, stapanindu-i sufletul si imaginatia si creand deci toate elementele necesare pentru relatia estetica intre el si natura.
E deci natural ca taranul, mult mai mult ca orasanul, sa simta esteticeste natura, iar acei dintre taranii care au darul necesar sa-si exprime acest simtamant estetic. Aceasta a si facut-o intr-un mod atat de frumos si sugestiv literatura populara, literatura taraneasca.