Vezi mai multeDespre mame s-a scris întotdeauna, de la bătrânii tragici greci la postumaniștii dependenți de sensibilitatea tehnologică. În poezia română, în mod pronunțat pe segmentul ei basarabean, aceasta a fost una dintre temele predilecte. Prezenta antologie, urmărind un secol și jumătate de literatură, ne lasă să descoperim nu numai o gamă largă de trăiri – durerea pierderii, regrete, nostalgii, exaltare, frustrări etc. –, reflectate fie în poezia dragostei filiale, fie în poezia descoperirii sentimentului matern, ci și o diversitate impresionantă de formule poetice.
Construit în jurul unei teme ce ne sensibilizează pe toți, volumul de față ne oferă o selecție realizată cu mult discernământ de gustul obișnuit cu poezia adevărată al antologatorilor.
Lucia ȚURCANU
Aparent, paternitatea este o temă poetică discretă. Antologia de față ne dovedește însă contrariul. Despre tată s-a scris mult, s-a scris cu încrâncenare, s-a scris cu febrilitate (poate mai puțin patetic decât în cazul textelor despre mamă, dar nu mai puțin emoționant), s-a scris ca formă de eliberare sau ca gest de recuperare. De la George Coșbuc până la Andrei Dósa și chiar un pic mai încoace, spre cărțile tinerilor debutați recent, descoperim o poezie profundă care îți taie respirația, fie că reflectă perspectiva filială, fie că dezvăluie sentimente paterne.
O selecție de poeme excelente ce se organizează într-un tablou, pe cât de eterogen, pe atât de fascinant.
Lucia ȚURCANU