Muguri pe ramuri și -20% la cumpărăturile peste 200 lei, în perioada 14-16 martie, numai pe carturesti.ro.
Carte bazată pe serialul TV Peppa Pig
Groh! Groh! Peppa și familia ei pleacă în excursie cu rulota. Însoțește-i în călătoria lor, într-o aventură de neuitat.
Cuvinte cheie: animale, purceluși, familie, frați, joc, umor, excursie, expediție, aventură.
Portretul lui Dorian Gray, scris de Oscar Wilde, ediţie apărută la editura Polirom Top 10, este singurul roman al autorului care a fost dus la bun sfârşit. Acesta a fost publicat pentru prima dată în limba engleză în anul 1891 într-o revistă literară. Povestea se petrece în jurul lui Dorian Gray, care face un pact pentru a fi pentru totdeauna tânăr şi frumos. Este vorba de un pact faustian, în care îşi vinde sufletul pentru lucruri fizice, practice. Acest roman demosntrează felul în care omul tânjeşte după lucruri trecătoare şi pierde esenţa de aparenţe. Viaţa devine inutilă atunci când sufletul cuiva este otrăvit de vanitate şi putere, de întuneric şi putreziciune. Şi de câte ori nu există riscul ca şi noi să cădem în ispitele pe care le trăieşte Gray? După acest roman s-au făcut 2 ecranizări şi numeroase piese de teatru. Este unul dintre romanele ce merită citite pentru a ne reaminti pentru ce anume merită să trăim. Poate fi considerat un clasic – de calibrul operelor 1984 (de Orwell) şi Minunata Lume Nouă (Huxley).
Din punctul meu de vedere,un roman memorabil caruia nu ii lipseste morala si care ar trebui sa fie citit de fiecare generatie;plin de umor si cu un final tragic.Frumusetea rar intalnita a personajului creat de Oscar Wilde este miza romanului.Un pictor reuseste sa ii suprinda infatisarea tinereasca si frumusetea coplesitoare intr-un tablou ceea ce il face pe Dorian Gray sa isi doreasca frumusete vesnica.Dorinta lui se indeplineste si astfel naivul personaj se transforma intr-un om fara scrupule,comitand pacat dupa pacat.Cu cat personajul e din ce in ce mai lipsit de scrupule,mai rau mai vanitos si mai vicios cu atat portretul se desfigureaza si se urateste mai tare.Insa faptele acestuia nu raman nepedepsite.Finalul este unul tragic pentru protagonist.Pe mine m-a „prins”atmosfera ascestei carti si de asemenea si ecranizarea care mi s-a parut remarcabila.In cazul acesta nu Oglinda ci tabloul a fost oglinda sufletului lui Dorian Gray.
“Portretul lui Dorian Gray” a fost, pentru mine, una din cartile acelea pe care esti pus sa le citesti la scoala si nu le citesti din principiu. Pentru ca esti un adolescent rebel caruia scoala nu poate sa-i impuna ce sa citeasca. Asa ca, dupa modelul mai sus mentionat, nu am citit nici eu “Portretul lui Dorian Gray” la momentul la care mi s-a cerut. Iar peste ani, cand am aflat despre ce era vorba, nu am stiut cum sa o citesc mai repede. “Portretul lui Dorian Gray” porneste de la o idee extrem de interesanta. Mai bine zis, porneste de la o valoare pe care se pare ca o pretuim din ce in ce mai mult: frumusetea. Frumusetea aceea pe care doar tineretea o poate aduce cu ea. Asa ca nu poate fi decat captivanta o carte care pornestea de la ideea posibilitatii obtinerii tineretii vesnice. Cine nu ar visa sa ramana tanar si frumos pentru totdeauna, in timp ce un tablou prafuit sa imbatraneasca si sa se urateasca in locul lui. Un tablou care sa preia toate “petele”, atat de natura fizica, cat si cele de natura morala. Un vis, intr-adevar. Dar cu cat avem mai mult, cu atat tindem la mai mult, sfarsind prin a nu mai aprecia ce avem de fapt. De aici porneste povestea lui Dorian Gray. Si modul in care se continua povestea te va tine cu nasul in paginile acestei carti, de la primul rand, pana la ultimul.
Daca vrei sa-ti infasori trupul in tinerete- fara – batranete, atunci acoperati constiinta cu un val negru, negru – de – nepatruns. Supune-te unei degradari sufletesti galopante, transforma-ti imaginea reala oglindita-n secret intr-o hidosenie care sa-ti arate in ce monstruozitate ti-ai transformat sufletul. Sigur, fii zeificat de catre muritorii banali care te inconjoara, pastreaza-ti chipul intact, un chip de 17 ani! Aroga-ti dreptul de decide cine trebuie sa traiasca si cine nu, pentru ca frumusetea se plateste cu o aroganta rece, sfredelitoare. Asta-i propune Wilde lui Gray, iar cel din urma bea ispita pana la fundul pocalului! O carte complexa, un eseu despre frumos/frumusete , despre metamorfozarile pe care le aduce convertirea la valorile exterioare; o carte insailata cu maxime si aforisme; multa antiteza; tematici roditoare: estetism; decadenta; pervertire…material didactic pentru o hermeneutica generoasa.
Magnum-opus-ul lui Oscar Wilde se menține cu lejeritate în topul celor mai influente romane scrise vreodată. Numărul de interpretări și de semnificații la care se pretează volumul este greu de estimat. Wilde a scris o lucrare care fascinează în aceeași măsură în care delectează. Pe lângă asta, Portretul lui Dorian Gray înglobează magistral decadență, estetism și estetică deopotrivă, un manifest personal, filosofie, cinism, umor, grotesc, caricatură și o cantitate impresionantă de vorbe de duh. Practic, romanul este aproape o enciclopedie de dimensiuni restrânse de aforisme și axiome frecvent incomode, dar irefutabile. Personajele create sunt emblematice, iar abordarea clasicelor dihotomii urât-bun/frumos-malefic, realitate-aparență, adevăr-falsitate și bipolaritatea ființei umane au schimbat perceptibil receptarea generală. Personajul Dorian Gray este histrionic, reprobabil, duplicitar până la măduvă, un dandy lipsit de scrupule, dar este genul de erou negativ pe care iubim să-l urâm. Iar finalul ne poate trezi regrete, deși regretăm chiar acest fapt. Romanul nu trebuie doar citit, ci și studiat.
Oscar Wilde publica acest roman la varsta de 36 de ani, cartea fiind expresia convingerii sale de atunci privitoare la posibilitatea artei de a oferi omului constiinta de sine. Romanul il are in prim plan pe Dorian Gray un tanar de o frumusete fascinanta care si-ar oferi si sufletul in schimbul tineretii si frumusetii vesnice. Povestea lui Gray poate fi citita si ca o istorie a suferintei cauzate de propriile defecte. Neimplinirea lui provine din continua fuga dupa fericirea imposibil de atins. Personajul lui Dorian Gray nu este decat un "alter-ego" al lui Oscar Wilde insusi, un dublu al sau destul de palid, de vreme ce toata personalitatea scriitorului se afla in aceasta marturisire: "Mi-am pus tot geniul in viata; in operele mele n-am pus decat talentul". Romanul a fost ecranizat in doua randuri, in anul 2005 in regia lui David Rosenbaum, avandu-i in rolurile principale pe Branden Waugh si Josh Duhamel si in anul 2009, in regia lui Oliver Parker, avandu-i in rolurile principale pe Colin Firth si Ben Barnes.
See more