Noul volum de versuri al lui Dan Sociu surprinde punctele vulnerabile ale celebrei dihotomii schilleriene, plasind in centrul artei poetice multiplele euri creatoare ale autorului. Opozitiile se topesc si se regasesc in miezul dur al poemelor, fara sa isi piarda forta individuala. Nu sint doua carti cu acelasi autor, ci sint doua personalitati poetice care se confrunta in aceeasi carte. Sociu – poet naiv si Sociu – poet sentimental.
„Dan Sociu reuseste sa impace in poemele sale ambele categorii schilleriene: este, in acelasi timp, un poet naiv, pentru ca rezoneaza la fenomenele lumii exterioare si le muta in text fara a modifica nimic, aparent, dar si un poet sentimental-reflexiv a carui privire percepe cu acuitate pelicula in care se inveleste lumea. Poetul sentimental Dan Sociu crede in importanta interpretarii. Interpretarea fiind, aici, hermeneutica si act histrionic.” (Bogdan-Alexandru Stanescu)