Postmodernitatea nu trebuie interpretata ca sfarsit al istoriei sau ca sfarsit al „umanitatii” din noi, ci, mai degraba, ca o noua faza a istoriei, cu noi provocari pentru evolutia umana. [...]
Deocamdata, exista destul sanse pentru continuitate si stabilitate in istorie (si in conformitate cu conceptele filosofiei culturii). Cadrul globalizant nu apare ca un obstacol de netrecut; dimpotriva, intr-un fel, ne poate ajuta la intelegerea unei filosofii a istoriei care pare sa continue, fie si intr-o forma alterata. Sa nu uitam insa ca singura justificare a existentei unei filosofii sau istorii a culturii e tocmai schimbarea perpetua. - Virgil Nemoianu
Aceasta lucrare splendida atinge insasi esenta dezbaterilor contemporane asupra conditiei
. Este o creatie originala de filosofie a culturii, o analiza fundamentala facuta de un reputat intelectual. - Gerald Gillespie, Stanford University
Efortul lui Nemoianu este absolut uluitor ca amploare si finalitate. In climatul socio-cultural actual exista multe carti care sustin importanta stiintelor umaniste, insa nici una nu are perspectiva larga, atotcuprinzatoare, a volumului lui Nemoianu, si nici eruditia cu adevarat exceptionala a acestui autor. - Mihai I. Spariosu, University of Georgia (US)
Pe masura ce postmodernismul isi va certifica istoricitatea, culturalitatea sa va deveni insa tot mai articulata. Profesorul Virgil Nemoianu este constient de acest lucru, o buna parte a demersului sau axandu-se pe cautarea acelor elemente din interiorul postmodernismului care ii vor da, in viitor, stabilitate si continuitate, unind ceea ce William James numea candva „insulele dintr-o mare turbulenta” (doua dintre aceste elemente sunt, in viziunea profesorului, religiosul si frumosul, in postura de obiecte de studiu genuine, plasate in contrapondere la cultura-surogat.
Codrin Liviu Cutitaru, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi