Din vremuri străvechi, anul își deapănă povestea. Vântul cald de primăvară, gâlgâitul râului izvorând din inima muntelui, foșnetul frunzelor de toamnă ori încremenirea pământului înghețat pot fi lesne ascultate. Cu ochii larg deschiși pentru a cuprinde zarea și cu inima pregătită pentru a înțelege mirarea, privitorul se lasă fascinat de spectacolul lumii derulat în patru tablouri și în douăsprezece scene. Scriitoarea și ilustratoarea Oana Hajos i-a fost la rându-i martoră și a dat glas totului înconjurător așternându-l pe foaie sub numele de „Poveștile anului”.
Folosind natura ca sursă de inspirație vizuală și narativă, Oana Hajos a creat o serie de povestiri aferente lunilor anului și un cvadruplet de poezii dedicat anotimpurilor. De exemplu, lunii aprilie i subsumează povestea „Inimă de piatră”, iar lunii iunie snoava „Zece frați”; luna august transcrie narațiunea „Prințul și marea”, iar luna decembrie istorisirea „Cadoul mamei”.
Însă, dincolo de eterogenitatea subiectelor abordate, colecția este coagulată în jurul unui panopticum de elemente ale naturii – pământul, soarele, ploaia, marea sau pădurea – și surprinde fie instantanee din viața cotidiană, fie relatări cu iz de legendă ori anecdotă. Cele douăsprezece reprezentări epice sunt completate de poeziile dedicate fiecărui anotimp. „Concentrate, ca o licoare fermecată”, acestea revelează încă o dată sensibilitatea autoarei, candoarea gândului care filtrează realitatea și dragostea pentru viață. Dar aceste constante ale personalității Oanei Hajos sunt recognoscibile și în planul vizual unde ilustrațiile desăvârșesc lumea textuală și-i deschid lectorului poarta spre o lume de poveste.