Povestiri din Bucuresti

Poveștile mele sunt vii şi mă scot din minţi. Mă rod pe dinăuntru. Le cert şi le iubesc, le mângâi, apoi le gonesc, le ucid şi le readuc la viaţă. Sunt ale mele. Uneori, mă îmbracă de sus până jos, mi se prind în păr, la gât şi pe fiecare deget. Eu însămi sunt o poveste. Atât.