Vezi mai multePunctul Critic nr. 1-2 (39-40) 2022
Apartenența euro-comunitară a României. Un parcurs în clar-obscur
Lecția istorică a tratatului de pace de la Trianon
În tulburele context postdecembrist, calea integrării euroatlantice, în general, și a celei comunitare de la nivel european, în special, reprezentau pentru România singurele raze de speranță pentru prezervarea atributelor ei statale și identitare. Perspectiva alunecării din nou în sfera de influență a marii puteri ruse care evolua în mod impredictibil la Răsărit după destrămarea URSS era de neconceput pentru români după trauma implementării comunismului în România cu tancurile și comisarii sovietici. Așadar, fără niciun dubiu, opțiunea integrării euroatlantice era singura cale viabilă pe care România putea apuca atunci. Consensul atins de societatea românească la acel moment, consemnat prin Declarația de la Snagov (21 iunie 1995), reprezintă un act de maximă luciditate națională care face cinste românilor, reflectând capacitatea lor de înțelegere adecvată a realităților cu care aveau de-a face. Din păcate însă pentru aceeași societate românească nu la fel de inspirată s-a dovedit a fi și modalitatea în care ea a ales să evolueze pe calea parcursului său euroatlantic, arătând în cei 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană o incapacitate, devenită între timp cronică, de asimilare a noului său statut, dar și de adaptare la metamorfozele pe care însuși proiectul european le-a cunoscut în acest răstimp. Din această cauză, în vremuri de pandemie și război, românii au ajuns să deconteze neajunsurile actualei crize globale de o manieră dramatică, experimentând o serie de paradoxuri din ce în ce mai greu de explicat, precum costurile mari pentru energie într-o țară care abundă în resurse energetice, amenințarea unei crize alimentare în condițiile unui potențial agroalimentar de excepție al teritoriului național sau continuarea pledoariei politice pentru primirea și întreținerea de refugiați de pretutindeni în condițiile în care milioane de români au apucat calea străinătății. În fața acestor realități, un nou moment de luciditate și convergență națională devine imperativ cu atât mai mult în aceste timpuri de fatalitate istorică care trâmbițează o reconfigurare a ordinii lumii, prefigurând riscuri cu valențe apocaliptice la adresa națiunii române și a statalității românești.
Vă dorim lectură plăcută!
Editorial
• România în Casa Europeană. 15 ani în căutarea unui ideal uitat (Mihai‑Bogdan MARIAN) / 5
DOSAR 1: Apartenența euro-comunitară a României. Un parcurs în clarobscur
• România și viitorul european (Andrei Marga) / 23
• 2022. Președinția franceză la Consiliul Uniunii Europene(Irina Moroianu Zlătescu) / 41
• Un deceniu și jumătate de experiență euro‑comunitară a României (Enache Tușa) / 46
• România, 15 ani de „EU Membership”: până când MCV? (Viorel Tomescu) / 64
• Actualitatea Drepturilor Sociale și Acțiunea Uniunii Europene (Irina Moroianu Zlătescu, Claudia Elena Marinică) / 80
• Prevederi constituționale privind drepturile culturale în România. De la „democrația populară” la familia europeană (Drd. Andrei Nicolae) / 92
• Relațiile României cu statele din Asia Centrală în context european. Între idealuri normative și abordări pragmatice (Ana‑Maria Anghelescu, Ioan‑David Onel) / 110
• Optimizarea fiscală agresivă – motiv de reconsiderare/reîncadrare a activității firmelor transfrontaliere în România (ec. Mariana Manea) / 131
DOSAR 2: Lecția istorică a Tratatului de pace de la Trianon
• 1920. Cronica unor pertractări diplomatice eșuate între Ungaria și România în perioada pre‑ și post‑Trianon (Mihai Milca) / 141
• Politicienii români și Tratatul de la Trianon – Trei studii de caz (Ioan Scurtu) / 158
• România pe scena politică internațională în primii ani ai epocii post‑Versailles. Între idealism wilsonian și realism geopolitic (Constantin Hlihor) / 174
• România și sistemul de tratate de la Versailles (dr. Alexandru Ghișa) / 197
• Mass‑media maghiară din spațiul central‑european privind problematica Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920) (Dr. Ioan Lăcătușu, Prof. Vasile Stancu) / 216
• The Treaty on The Union of Bessarabia with Romania (Paris, October 28, 1920) (Ion M. Anghel) / 236
Impactul realității
• Agenția Internațională pentru Energia Atomică – forul internațional în domeniul utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice (Ramona Popescu) / 271
• Evaluation of a project within the public sector. The electronic file project – SWOT Analysis (doctoral student Alina‑Raluca Cucu) / 279
• The evolution of the right to work in the Romanian Constitutional Law (Vlad Drăguș) / 287
• Prefigurarea unui model de schimbare sustenabilă a administrației publice (Luminița Movanu) / 301
Fondul și forma
• Despre prietenie la vârsta a treia (Septimiu Chelcea) / 319
• Destalinizarea în Polonia (dr. Ist. Ion Constantin) / 329
• Dileme ale exilului (Pornind de la scriitorii români de expresie franceză) (Victor Ivanovici) / 347
Panteonul diplomației românești
• Nicolae Titulescu – 140 de ani de la naștere (Nicolae Mareș) / 355
• Constantin Karadja, un intelectual european și moștenirea sa durabilă. O punte culturală româno‑suedeză (Bogdan Popescu) / 360
Lumea cărților
• „Tratatul de la Trianon și destinul României Mari”, Sabin Drăgulin (coord.), Editura Meridiane Publishing, Iași, 2021, pp. 395 (Recenzie) (Florin Grecu) / 369
• O binevenită analiză comparativă – „Gândirea politică islamică medievală în dialog cu tradiția umanistă a Renașterii italiene”, Vasileios Syros (Ediție îngrijită de Sabin Drăgulin, traducere din limba engleză de Ancuța Brașoveanu), Editura Junimea, Iași, 2021, pp. 150 (Recenzie) (Ioan Alexandru Florea) / 377
Eveniment
• Conferința International Center for Archival Research (ICARUS) „ Arhive private și arhive publice în secolul XXI” Paris, Campus Condorcet, 23 ‑ 25 mai 2022 (Drd Codruța‑Elena Mihailovici) / 383
• Conferința Internațională „The Efficiency of Legal Norms” – (Human) Rights in the Struggle for the Environment, 19‑21 mai 2022 (Alina Bădulescu) / 389
• Managementul Cercetării științifice academice, Iași, 6 mai 2022(CS II dr. Daniela GÎFU) / 91
• Conferința Internațională Knowledge – Based Society – Norms, Values and Contemporary Landmarks, 03-04 iunie 2022 (Alina Bădulescu) / 394