Este un lucru evident: criza în care se zbate Occidentul nu are termen de comparație. Este o criză a valorilor, a democrației, economică, financiară, ecologică, politică fără precedent. Toate reperele se prăbușesc, hegemonia americană se zdruncină. Iar când puterea își știe slăbiciunile, caută un dușman pe care să-l arate cu degetul. Cineva asupra căruia să arunce responsabilitățile și vina, cineva care să inspire teamă. Recurge la orice numai să nu recunoască adevărul: resursele sunt pe sfârșite și sistemul se îndreaptă în ritm accelerat spre colaps. Rusia este dușmanul. A fost în trecut, iar acum obsesia revine, într-o versiune actualizată. Rusia și omul ei forte, Vladimir Putin, sunt noul „dușman numărul 1”. După ce s-au scuturat de praf lozincile din timpul Războiului Rece, iată că Rusia este din nou Imperiul Răului, iar Putin un monstru care ar trebui sfâșiat de mulțime, un tiran psihopat, responsabil de crime abominabile, sau un uneltitor cinic al unor planuri imperialiste. Războiul din Ucraina, sancțiunile economice impuse Rusiei, până și negarea rolului rușilor în înfrângerea nazismului, totul duce în această direcție.
Dar oare aceasta să fie realitatea sau „putinofobia” propagată de numeroase canale mediatice nu este decât o oglindă uriașă în care Occidentul își reflectă carențele și angoasele?